Cronologia lui Mateiu I. Caragiale

1885

12/24 martie, la orele 14 şi trei pătrare, p.m. Se naşte, la Bucureşti, în casa din mahalaua Sfântul Vasile, str. Frumoasă, nr. 14, copilul Mateiu, ca fiu natural al Mariei Constantinescu; în actul de naştere, Ion Luca Caragiale este cel care înfăţişează copilul.

1885

14/26 martie. Adeverinţa de botez, în religia ortodoxă, trecută în registrul bisericii Sfântul Pantelimon, cu nr. 21.

1889

7 ianuarie. I.L. Caragiale se căsătoreşte cu Alexandrina Burelly, aducându-l şi pe Mateiu în noua sa familie.

1890

10 aprilie. Copilul Mateiu, cu domiciliul tot în Strada Faimoasă, dar de data aceasta la nr. 42, este „vaccinat cu succes”, conform actului, „cum se arată prin semnele indelebile ce poartă pe braţ”.

1892

  • Mateiu I. Caragiale este înscris la Şcoala primară de băieţi nr. 6 „Petrache Poenaru” din Bucureşti.

1893

2 iulie. Se naşte la Bucureşti, fratele său, Luca Ion Caragiale.

Mateiu I. Caragiale

1896

31 august. Mateiu I. Caragiale absolvă cele patru clase primare, cu certificatul nr. 258 al Şcolii de băieţi nr. 6, „Petrache Poenaru”, din Bucureşti, şi este înscris în învăţământul liceal, unde obţine în clasa I note excelente, cu excepţia caligrafiei şi a gimnasticii.

1897-1898

Absolvă clasa a II-a liceală, cu cele mai mari note, exceptând desenul şi gimnastica.

1898-1903

Tot în învăţământul particular (Liceul „Sfântul Gheorghe” din Capitală), absolvă celelalte clase liceale, cu media generală 7,53.

1903

21 iulie. Primeşte certificatul echivalent cu diploma de bacalaureat, preşedinte al Comisiei fiind Ion Bianu. Se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti.

1904

noiembrie 1904 - mai 1905 - Prima călătorie la Berlin, în familia tatălui.

1905

Scrie Les vieilles residences.

Urmează cursurile Facultăţii de Drept, absolvind primul an. Se înscrie la examenul anului doi de licenţă, prezentând şi caietul său de cursuri, dar nu se prezintă la examene, renunţând la studiile universitare.

1904-1913

Scrie, după propriile mărturisiri, ciclul de sonete Pajere.

1904-1914

Scrie textele răzleţe Negru şi aur şi Isnoave vechi, ce nu vor vedea lumina tiparului în timpul vieţii scriitorului.

1907

Cea de a doua şedere la Berlin.

1910

Începe, nebulos, Craii de Curtea-Veche.

1911

Concepe, în timpul unei preumblări la Şosea, nuvela Remember.

1912

4 aprilie. Un prim lot de 13 poezii din ciclul Pajere apare în revista „Viaţa românească”, unde fuseseră prezentate de tatăl său.

9/22 iunie. Încetează din viaţă, la Berlin, Ion Luca Caragiale. Cu acest prilej Mateiu face a treia vizită la Berlin.

7 octombrie. Este numit şef de cabinet al ministrului lucrărilor publice, Alexandru Bădărău.

1913

3 martie. Tot în „Viaţa românească” apare următorul lot din Pajere: Grădinile amăgirii, Întoarcerea învinsului şi Mărturisire.

14 iulie. Apare în „Presa” nr. 109, semnat cu iniţiale, articolul O înscriere bizară.

24 iulie. Primeşte brevetul şi însemnele Ordinului Imperial rusesc „Sfânta Ana”, clasa a II-a.

5 august. Este decorat cu Medalia Bene-Merenti, clasa I.

29 decembrie. Este decorat cu Medalia Bărbăţie şi Credinţă, clasa I.

1914

17 ianuarie. Demisionează din postul de şef de cabinet al ministrului Alexandru Bădărău.

1916

7 mai. Apare în revista Flacăra sonetul Dregătorul, din Pajere.

1916-1918

Scrie, în întregime, prima parte din Craii de Curtea-Veche.

1919

24 martie. Apare în „Journal de Roumanie” nr. 1, articolul, de asemenea iscălit cu iniţiale, intitulat Bulletin pour l’exterieur.

24 iunie. Ocupă postul de şef de birou al secţiei pentru străinătate din Ministerul de Interne, apoi pe acela de şef de birou clasa I, ambele sinecuri, considerate de el ca „degradare” (până în 1920).

1921

7 iunie. Se stinge din viaţă, la Bucureşti, răpus de gripă spaniolă, fratele său Luca Ion Caragiale.

august. Apare în „Viaţa românească” nr. 8, nuvela Remember.

iulie. Începe să scrie partea a treia a romanului Craii de Curtea-Veche, şi anume confesiunea lui Pantazi.

1922

Cel mai greu an din existenţa sa, după propriile afirmaţii.

1923

9 iunie. I se eliberează, la cerere, un certificat de naştere în locul celuilalt, dat ca pierdut, certificat necesar la încheierea căsătoriei. Mai mulţi martori ocazionali certifică data naşterii, „din părinţi tatăl Ion L. Caragiale şi mama, dna Maria, născută Piteşteanu.

18 iunie. M.I.C. se căsătoreşte, la Oficiul stării civile şi statisticii municipale al Sectotului I Galben din Capitală, cu d-ra Maria G. Sion, „majoră, necăsătorită, în vârstă de ani 63, de profesie fără”, fiică „a dlui George Sion, de profesiune mortu”. Nu s-a alcătuit act dotai. Actul s-a întocmit în casa miresei, din str. Robert de Flers nr. 9.

1924

august. Apare la Editura „Cultura Naţională” nuvela Remember.

21 noiembrie. Buletin de înscriere la Biroul Populaţiei: Caragiale Mateiu-Ion, căsătorit, proprietar, locul naşterii: Tuşnad, judeţul Braşov.

1925

15 ianuarie. Apare în ziarul „Universul” articolul (sau traducerea) despre Vasco da Gama.

1926

2 martie. Vede lumina tiparului, în „Gândirea” nr. 2, Întâmpinarea Crailor.

12 martie. Eşuate încercări, prin Ion Pillat şi ministrul Alexandru Lapedatu, de a obţine cravata de comandor al Ordinului Coroana României, pe care o posedă în gradul de Cavaler.

13 martie. Apare la Editura „Cartea românească” Antologia poeţilor de azi (retipărită în 2001), volum îngrijit de Ion Pillat şi Perpessicius, în care M.I.C. figurează cu patru poeme şi un portret de Marcel Iancu.

1928

22 august. Scriitorul înalţă deasupra conacului de la Fundulea steagul său, verde cu galben.

septembrie. În nr. 8 din „Gândirea” apare Asfinţitul Crailor, iar în numărul din octombrie, noiembrie, sfârşitul romanului.

decembrie. Scrie primele rânduri la Şcoala ţaţelor.

1929

29 martie. Vede lumina tiparului, la Editura Cartea Românească, romanul Craii de Curtea-Veche.

28 decembrie. Primeşte brevetul Crucii de Cavaler al Legiunii de Onoare.

1930

8 mai. Încasează premiul Societăţii Scriitorilor Români, pentru Craii de Curtea-Veche - cu o oarecare întârziere.

9 mai. Demisionează din Societatea Scriitorilor Români.

18 mai. Scrie prima pagină din Sub pecetea tainei, octombrie, 9. Fixează începutul romanului Sub pecetea tainei.

1931

17 aprilie. Plantează, la Fundulea, 12 salcâmi, 5 pe dreapta, 7 pe stânga aleii de intrare.

22 septembrie. Trimite spre publicare revistei Cele 3 Crişuri articolul Vechi impresii de spectator.

1932

16 noiembrie. (Sfântul Matei). Întărirea sistemului de spiritualizare Aera nova.

1933

17 aprilie. Apare în „Gândirea” cu Sub pecetea tainei.

1 mai. Pe cale de a realiza perfecţiunea - după notele din Agendă. Niciodată n-a fost mai lucid, după ce a recurs la metoda radicală de „descanaliare” intimă, renunţând la alcool, ceai, cafea şi tutun.

27 octombrie. Ultima apariţie într-un local public - cu excepţia restaurantelor; tot în cadrul aerei noi.

1934

19 ianuarie. Contractează cu Editura Fundaţiilor Regale, într-un tiraj de 3.000 de exemplare, Sub pecetea tainei.

15 noiembrie. Ultima consumaţie la ţară.

1935

17-19 februarie. Elaborează planul unei monografii a contelui prusac Hoditz.

1936

17 ianuarie, orele unu noaptea. Scriitorul încetează din viaţă, în urma unui atac cerebral, în locuinţa sa din str. Robert de Flers nr. 9.

Apare ediţia de Opere, întocmită de Perpessicius.

Check Also

Buletin pentru exterior, de Mateiu I. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

Buletin pentru exterior, de Mateiu I. Caragiale, este un articol a cărui primă ediţie a …

O înscriere bizară, de Mateiu I. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

O înscriere bizară, de Mateiu I. Caragiale, este un articol a cărui primă ediţie a …

Negru şi aur (Salon al Iadului). Isnoave vechi (La [Livedea cu nuci] Viişoara), de Mateiu I. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

Negru şi aur (Salon al Iadului), Isnoave vechi (La [Livedea cu nuci] Viişoara) şi o …

Soborul ţaţelor, de Mateiu I. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

Soborul ţaţelor trebuia să completeze trilogia romanescă a lui Mateiu I. Caragiale. Într-o primă formulare, …

Sub pecetea tainei, de Mateiu I. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

După o notiţă a autorului, reprodusă de Perpessicius în ediţia sa din 1936, Mateiu I. …