Craiova – un valoros for ştiinţific

Societăţile ştiinţifice craiovene (cu deosebire „Prietenii ştiinţei”) au întreţinut relaţii de rodnică colaborare cu secţiunile Academiei, mulţi dintre academicienii ţării fiindu-le conducători, mentori sau colaboratori apropiaţi. Ideea creării unor filiale academice în cele mai importante centre cultural-ştiinţifice ale ţării - acţiune în slujba tendinţelor penetrante ale Academiei române, oficializată, încă din anul 1873, de V.A. Urechia într-un raport special - a devenit realitate în anii socialismului când s-au pus bazele unor organisme ştiinţifice la Cluj Napoca, Iaşi, Craiova, Timişoara, Târgu Mureş. Adunarea generală a Academiei Române din aprilie 1966 a ratificat hotărârea înfiinţării Centrului de istorie, filologie şi etnografie din Craiova.

Sarcina statornicirii începuturilor acestei instituţii craiovene de cercetare a revenit primului ei director, cunoscutul om de ştiinţă C.S. Nicolăescu Plopşor. Scurta perioadă în care C.S. Nicolăescu Plopşor s-a aflat la conducerea Centrului a fost deosebit de rodnică (crearea colectivelor de studii, alcătuirea unei bogate baze documentare, desfăşurarea unor ample acţiuni de cercetare multidisciplinară pe şantierul de la Bugiuleşti şi în zona Porţilor de Fier etc.). în anii următori (1968-1975), la conducere s-au succedat prof. dr. doc. Gheorghe Ivănescu, prof. dr. Traian Lungu şi prof. dr. doc. Titu Georgescu.

După trecerea sa sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice din România, Centrul de ştiinţe sociale îşi îmbunătăţeşte profilul: pe lângă sectoarele de istorie-arheologie, istorie literară, folclor-lingvistică, se creează sectoare noi - de sociologie, politologie şi filozofie, de economie-finanţe, această structură corespunzând cerinţelor de cercetare ale zonei şi amplificării menirilor acestei instituţii de cercetare în contextul vieţii spirituale a Olteniei şi a integrării cercetării cu învăţământul universitar craiovean şi producţia.

Între realizările ştiinţifice cele mai importante ale Centrului se înscrie apariţia unor lucrări de specialitate valoroase, cum ar fi Documente privind problema ţărănească din Oltenia în primele decenii ale veacului al XX-lea (vol. I-II), Pagini din istoria mişcării muncitoreşti şi socialiste, Cântece bătrâneşti din Oltenia (vol. I-II), Cântece din Gorj, Anul revoluţionar 1848 în Oltenia, Intre două revoluţii, 1907 - Intelectualii şi răscoala, Istoria Teatrului Naţional din Craiova, Ceramica romană din Oltenia, Contribuţii socio-etnografice la studiul aşezărilor de pe Valea Olteţului etc.

Cercetările colectivului de arheologi au dus la descoperirea, la Cârcea, a unuia dintre cele mai vechi centre neolitice din România, care schimbă mult optica cercetătorilor în ce priveşte geneza neoliticului din ţara noastră. O valoare deosebită o prezintă şi pictura de pe ceramica descoperită în aceste locuri. Punându-se un accent aparte pe studiul prefeudalismului, acelaşi colectiv a realizat ample investigaţii la Locusteni, Dobrun şi Gropşani, în slujba dovedirii fără echivoc a continuităţii de viaţă în ţara noastră.

Colectivul de istorie medie, modernă şi contemporană a avut contribuţii importante la studiul mişcării muncitoreşti din Oltenia şi al proceselor revoluţionare din perioada construcţiei socialiste. Sectorul de filologie şi folclor s-a angajat în cercetarea tradiţiei literare oltene, în valorificarea folclorului din Gorj, în cercetări monografice ale graiurilor şi realizarea unei vaste acţiuni de întocmire a dicţionarului toponomic al Olteniei.

Un rol important în valorificarea cercetării l-au avut cele două publicaţii ştiinţifice „Historica” şi „Philologica” - care s-au bucurat de o bună primire în instituţii ştiinţifice prestigioase din ţară şi de peste hotare. Valoroase studii au apărut în revistele de specialitate iar comunicările cercetătorilor craioveni s-au bucurat de frumoase aprecieri la o seamă de reuniuni ştiinţifice naţionale sau internaţionale: cel de al IV-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice şi preistorice de la Praga, august 1966, Centenarul Academiei Române (1966), al XII-lea Congres internaţional de lingvistică şi filologie romanică (Bucureşti, aprilie 1968), al XIV-lea Congres internaţional de bizantinologie (Bucureşti, 1971), Simpozionul internaţional româno-iugoslav de la Craiova (noiembrie 1973), simpozioanele naţionale din cadrul anului mondial al populaţiei (1974), Congresul de studii sud-est europene etc.

Check Also

Craiova – oraşul procesului luptelor revoluţionare din 1933

În primele luni ale anului 1933, Craiova a fost teatrul unor puternice frământări ale maselor. …

Craiova în anii creşterii primejdiei fasciste

Anii 1933 şi 1934 au fost bogaţi în manifestaţii de unitate muncitorească, comunişti, socialişti şi …

Craiova – bănie şi oraş medieval

La sfârşitul secolului al XVI-lea se desfăşura un puternic comerţ de tranzit, iar vama de …

Craiova la începutul revoluţiei populare din 1944-1947

În numerele sale din decembrie 1944 şi ianuarie 1945, ziarul „Înainte” îşi informa cititorii despre …

Craiova în preajma Unirii Principatelor

Craiova se înscria printre principalele oraşe ale ţărilor române ca o forţă activă pentru propăşirea …