Corneliu Buzinschi

Corneliu Buzinschi (25 februarie 1937, Bacău - 27 mai 2001, Bucureşti) - prozator. Este fiul Anetei şi al lui Vasile Ioan Buzensche, ţărani.

După absolvirea studiilor liceale în oraşul natal, Buzinschi (al cărui nume era Corneliu Carol Buzensche) urmează între 1956 şi 1961 cursurile Facultăţii de Istorie-Filosofie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. Debutează publicistic în 1953, în ziarul „Steagul roşu” din Bacău.

Începând cu 1967, este urmărit de Securitate, în urma încercării de a publica în „Cronica” din Iaşi sceneta Nastratin Adivaratu. În 1973 este îndepărtat din activitatea editorială. Din 1990, colaborează cu editoriale, eseuri şi articole, la „România liberă”, „Alianţa civică”, „Baricada”, „Dreptatea” „Cuvântul”, „Contrast”, „Luceafărul” etc. Prima lui carte de proză, Secvenţe dintr-o margine de lume, apare în 1966.

Proza lui Buzinschi se circumscrie unor scheme fixe, cu reguli peremptorii: scrieri pentru copii (Strigătul, 1967; Numiţi-mă Varahil, 1969; Ochiul alb al visului, 1969; Hoţii de vise, 1972, pentru acesta primind Premiul Uniunii Scriitorilor, Aventuri cu Varahil, 1996), romanul poliţist (Nuanţa albastră a morţii, 1971; Nuanţa albastră a căderii, 1974; Divertisment cu măşti, 1980), povestirea istorică (Porunca cea mare, 1970), romanul-snoavă (Păcală şi Tândală, 1973) şi romanul biografic - avându-l ca erou pe Ion Creangă (Duhul pământului, 1976).

Atunci când încearcă să abandoneze rigorile unui anume gen, autorul manifestă o înclinaţie deosebită către aspectele monotone, terne ale vieţii, o predilecţie pentru existenţa banală, uneori chiar mizeră a oraşelor de provincie (Secvenţe dintr-o margine de lume, 1966; Vina noastră cea de toate zilele, 1973; Ulise trece pe strada mare, 1974).

Excepţie fac romanele Sfinţii se vând cu bucata (1967), unde este abordată tema recuperării unui candidat la studenţie, care, ajuns din întâmplare la închisoare, pare că nu-şi va mai regăsi niciodată drumul, şi Contemporanii (1978), ce surprinde, într-o manieră pe alocuri reportericească, reacţiile unei comunităţi umane în clipe de grea cumpănă, provocate de o cumplită calamitate naturală: inundaţiile.

Opera literară

  • Secvenţe dintr-o margine de lume, Bucureşti, 1966;
  • Sfinţii se vând cu bucata, Bucureşti, 1967;
  • Strigătul, Bucureşti, 1967;
  • Numiţi-mă Varahil, Bucureşti, 1969;
  • Ochiul alb al visului, Bucureşti, 1969;
  • Porunca cea mare, Bucureşti, 1970;
  • Nuanţa albastră a morţii, Bucureşti, 1971;
  • Hoţii de vise, Bucureşti, 1972;
  • Păcală şi Tândală, prefaţă de Ovidiu Papadima, Bucureşti, 1973;
  • Vina noastră cea de toate zilele, Iaşi, 1973;
  • Nuanţa albastră a căderii, Bucureşti, 1974;
  • Ulise trece pe Strada Mare, Bucureşti 1974;
  • Duhul pământului, prefaţă de Constantin Ciopraga, Bucureşti 1976;
  • Contemporanii, Bucureşti, 1978;
  • Divertisment cu măşti, Bucureşti 1980;
  • Aventuri cu Varahil, Bucureşti, 1996;
  • Noaptea umbrelor, Bucureşti 1998;
  • Noaptea uşilor deschise, Bucureşti, 1999.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …