Comerţul în Transilvania după Răscoala lui Horea

Continuând politica de autarchie economică inaugurată de Maria Tereza, Iosif al II-lea interzice prin patenta vamală din 1784 importul produselor străine, iar prin rescriptul din 1787 încurajează comerţul interior. Pentru promovarea acestei politici a fost oprit importul unor produse finite din Principatele Române: piei, ţesături de pânză, postav.

Pe de altă parte s-a încurajat importul de produse agricole necesare industriei transilvane, ca cereale, lână, piei brute, potasă etc. Ca răspuns la măsurile austriecilor, Principatele Române au oprit uneori exportul materiilor prime în Transilvania, fapt care a avut o urmare negativă asupra dezvoltării manufacturilor ardelene, îndeosebi asupra industriei postavului şi a ţesătoriei.

Importul de produse româneşti de peste Carpaţi, precum şi trecerea negustorilor munteni şi moldoveni pentru a se aproviziona cu mărfuri transilvane, a avut mult de suferit şi prin înfiinţarea „cordonului sanitar” la graniţa dinspre principate. Întrucât însă dezvoltarea economică a celor trei ţări era în strânsă interdependenţă, menţinerea măsurilor luate de Curtea de la Viena a devenit imposibilă.

Însăşi Cancelaria aulică pentru Transilvania, cu sediul la Viena, constată în 1779 „strânsa legătură dintre marele principat al Transilvaniei şi provinciile vecine, ale Munteniei şi Moldovei; foarte necesarul import al deosebitelor materii prime de care marele principat al Transilvaniei are în mare cantităţi nevoie”.

Această necesitate obiectivă, recunoscută chiar de forurile politice vieneze, a determinat reluarea raporturilor economice normale dintre cele trei ţări şi intensificarea comerţului dintre ele. Balanţa comercială de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea este cât se poate de concludentă în sensul orientării economice a Transilvaniei spre Principatele Române.

Intensele schimburi economice dintre cele trei ţări române au avut ca urmare creşterea numerică remarcabilă a negustorilor români, organizaţi în cunoscutele „companii comerciale”. La Braşov, de pildă, cel mai mare centru comercial al Transilvaniei, în 1796, din 132 de negustori, doar 11 erau saşi, restul români şi câţiva greci. De altfel, trecutul Braşovului, ca şi al Sibiului, ca centre vechi de negustori români, este bine cunoscut, mai ales sub aspectul relaţiilor comerciale cu Ţara Românească.

În aceste oraşe s-au dezvoltat case de comerţ cu renume, care se perpetuau ca adevărate dinastii succesoare. Astfel, este bine cunoscută firma comercială şi bancară Hagi Constantin Pop din Sibiu, care mai bine de o jumătate de secol (1768-1821) a dominat comerţul Ţării Româneşti în toate sectoarele esenţiale: import, export, tranzit, comision, valori mobiliare, credit etc.

Principalele produse pe care firma Pop le exporta din Ţara Românească erau lâna, cordovanele, pieile de iepure şi ceara. Dezvoltarea comerţului de tranzit în primele decenii ale secolului al XIX-lea readuce Braşovul şi Sibiul pe primul plan al vieţii economice. Legăturile economice strânse dintre Transilvania şi Principatele Române au fost completate şi în această perioadă de transhumanta oierilor ardeleni la sud şi est de Carpaţi.

În 1792, potrivit informaţiei agentului consular austriac, numărul oilor trimise din Transilvania în Ţara Românească şi Moldova se ridica la 1.500.000 şi, în afară de acestea, se mai ţineau şi 80.000 de cai şi vite mari. Mulţi dintre oierii ardeleni şi dintre ţăranii fugiţi din cauza exploatării şi asupririi întemeiază numeroase sate mai ales de-a lungul bordurii subcarpatice, din Moldova până în Oltenia.

Check Also

Literatura beletristică în Transilvania în secolul al XVII-lea

Literatura beletristică din Transilvania înregistrează ecourile târzii ale umanismului aflat în decadenţă. Golită tot mai …

Formaţiunile politice din Transilvania în secolul al X-lea

Dezvoltarea forţelor de producţie la nivelul înfăţişat mai sus a determinat apariţia claselor sociale cu …

Scrisul şi literatura în limba latină în timpul feudalismului în Transilvania

Paralel cu dezvoltarea culturii feudale slavo-române în regiunile de la est şi sud de Carpaţi, …

Ecoul Războiului de Independenţă în Transilvania

Războiul de Independenţă purtat de România în 1877-1878 a avut un puternic ecou în Transilvania, …

Clasele şi păturile sociale din Transilvania în perioada 1849-1867

Ţărănimea Procesul de diferenţiere a ţărănimii, început încă înainte de evoluţia din 1848, s-a accentuat …