Ştiinţă

Contribuţii la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii româneşti

Ca pretutindeni în Europa şi în lume, şi în România dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii a fost cerută în secolul al XIX-lea de schimbările petrecute în economie. Sprijinul statului a fost slab la început, studiile şi experienţele dezvoltându-se cu precădere în cadrul catedrelor universitare. Creată în 1866 ca Societate literară şi devenită în 1867 Societatea Academică Română, Academia Română şi-a luat numele de azi în 1879. Devenită cea mai importantă societate cultural-ştiinţifică din România, ea îşi propunea să grupeze în jurul ei toate forţele ştiinţifice şi literare româneşti din toate provinciile. Ştiinţa În prima parte a secolului al XIX-lea, ştiinţa românească …

Read More »

Spiru Haret şi modernizarea învăţământului românesc

Spiru Haret (1851-1912) s-a născut la Iaşi, în familia unui funcţionar. A fost bursier al Liceului „Sf. Sava” şi student la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. În 1878, a obţinut la Paris, unde se afla ca bursier, titlul de doctor în ştiinţe matematice. Întors în ţară, a fost profesor de mecanică raţională, algebră şi geometrie analitică la Universitatea din Bucureşti. În 1892, a devenit membru al Academiei Române. Activitatea sa politică în PNL este legată de educaţie şi învăţământ: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi de trei ori ministru în mai multe guverne liberale între …

Read More »

Descoperiri ştiinţifice şi inovaţii tehnice în timpul celor două mari conflagraţii mondiale

Cele două războaie mondiale din secolul al XX-lea au necesitat în totalitate resursele umane, materiale şi ştiinţifice ale statelor implicate, pentru a obţine victoria. Primul război mondial a evidenţiat faptul că ştiinţa putea juca un rol foarte important pentru rezultatul unui conflict militar. De aceea, armatele au solicitat sau au finanţat laboratoarele ştiinţifice. Pe parcursul celui de al doilea război mondial, oamenii de ştiinţă s-au implicat în cercetarea militară, activitatea lor culminând cu crearea armelor nucleare. Ambele războaie mondiale au accelerat enorm dezvoltarea tehnologică. Construcţia de avioane, care apăruseră cu puţin timp înainte de primul război mondial, a primit un …

Read More »

Şcoala – factor activ de cultură şi civilizaţie în viaţa şi evoluţia Craiovei

Documente care să ateste existenţa unor şcoli în oraşul Craiova nu vom întâlni decât la începutul secolului al XVIII-lea. Întrucât este lesne de înţeles că atât pentru cancelariile Băniei, cât şi pentru ale diferiţilor dregători din celelalte oraşe ale Olteniei erau necesari cunoscători ai scrisului, trebuie să menţionăm faptul că aceştia se formau în cadrul cancelariilor domneşti şi al mănăstirilor, cele dintâi locuri de învăţătură, prima formă de învăţământ feudal, „adevărate şcoale” din care „ieşeau toţi acei cunoscători de carte, ce erau de trebuinţă nu numai în slujba bisericii, dar şi în aceea a statului, precum şi în punerea pe …

Read More »

Învăţământul în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

În ansamblul formelor de contact cu învăţătura, putem distinge trei mari categorii: studiile în străinătate, cunoştinţele predate în şcoli organizate de străini la noi în ţară şi – categoria cea mai importantă – învăţământul în şcolile româneşti, indiferent de limba de predare şi de originea profesorilor. Vicisitudinile vieţii politice, legăturile de familie ale unor membri ai marii boierimi, legăturile religioase şi comerciale ale comunităţilor catolice din oraşele moldoveneşti cu Polonia fac să meargă la studii în această ţară numeroşi tineri sau ca alţii să se afle acolo cu prilejul pribegirii familiei lor. Un alt curent important – determinat, pe de …

Read More »

Craiova – un valoros for ştiinţific

Societăţile ştiinţifice craiovene (cu deosebire „Prietenii ştiinţei”) au întreţinut relaţii de rodnică colaborare cu secţiunile Academiei, mulţi dintre academicienii ţării fiindu-le conducători, mentori sau colaboratori apropiaţi. Ideea creării unor filiale academice în cele mai importante centre cultural-ştiinţifice ale ţării – acţiune în slujba tendinţelor penetrante ale Academiei române, oficializată, încă din anul 1873, de V.A. Urechia într-un raport special – a devenit realitate în anii socialismului când s-au pus bazele unor organisme ştiinţifice la Cluj Napoca, Iaşi, Craiova, Timişoara, Târgu Mureş. Adunarea generală a Academiei Române din aprilie 1966 a ratificat hotărârea înfiinţării Centrului de istorie, filologie şi etnografie din …

Read More »

Universităţile din Anglia

Din secolul al XI-lea până în al XIII-lea, creştinătatea din Europa formează un fel de imperiu spiritual. Preoţii din toate ţările vorbesc latineşte; biserica propovăduieşte o credinţă unică; cruciadele sunt pornite din iniţiativa colectivă a regilor creştini; ordinele războinice (al templierilor şi al cavalerilor Sfântului Ioan) sunt armate internaţionale. Cu toate că mijloacele de comunicaţie sunt mai puţin rapide decât în vremea noastră, contactele intelectuale par să fi fost în Evul Mediu mai numeroase şi mai strânse decât astăzi. Un profesor ilustru, fie el italian, francez sau englez, atrage studenţi din toate ţările şi este înţeles de ei pentru că …

Read More »

Craiova pe drumul dezvoltării învăţământului superior

Îndeplinirea prevederii programatice a revoluţiei din 1848 (cuprinsă în Proclamaţia de la Islaz), crearea unei Universităţi la Craiova, are loc abia după un secol. Legea nr. 138 din 25 aprilie 1947 prevedea înfiinţarea Universităţii din Craiova cu patru facultăţi: medicină umană, medicină veterinară, ştiinţe economice, comerciale şi cooperatiste şi agronomie. În anul universitar 1947-1948 îşi deschide porţile numai una din facultăţile universităţii, Facultatea de agronomie, ale cărei cursuri încep la 17 aprilie 1948. În 1951 s-a creat al doilea Institut de învăţământ superior în Craiova: Institutul de maşini şi aparate electrice. Din anul universitar 1953-1954, acest institut funcţionează cu încă …

Read More »

Învăţământul în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Şcoala Era reformelor învăţământul Moldovei şi Ţării Româneşti îşi ia începutul cu câţiva ani înainte ca principatele să-şi fi dobândit o nouă situaţie prin pacea de la Kuciuk-Kainargi. În timpul primei sale domnii moldovene, Grigore Alexandru Ghica reorganizase – cum am văzut mai sus – în 1766, Şcoala domnească din Iaşi, ridicându-o la treapta unei „Academii” a „învăţăturilor şi epistemiilor”. Academia a avut de luptat cu mari greutăţi în urma războiului ruso-turc, care izbucnise în 1768 şi alungase o bună parte din şcolari. O încercare a înaltului cler de a scădea rosturile limbii eline în învăţământul superior e zădărnicită şi …

Read More »

Literatura ştiinţifică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

În ce priveşte literatura ştiinţifică, aceea de un nivel mai ridicat circula fie în manuscris şi în limbi străine – îndeosebi în greceşte, limba principală a învăţământului cu cât înaintăm în cursul veacului – fie în tipărituri aduse de peste hotare. La noi, singurele manuale tipărite în secolul al XVII-lea sunt doar un abecedar grecesc imprimat în 1651 în tipografia de la Iaşi şi, aproape o jumătate de veac mai târziu, gramatica slavonă scoasă de Antim Ivireanul în 1697, reproducere a lucrării lui Meletie Smotricki din Evjia, apărută în prima ediţie la 1619. O operă românească, legată ca şi cea …

Read More »