Sociologie

Situaţia socială din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Prefaceri în structura socială a Transilvaniei. Transformări în sânul clasei stăpânitoare Dezvoltarea producţiei de mărfuri în oraşe şi pe domeniile feudale a avut drept rezultat accentuarea contradicţiilor sociale. Datorită plusprodusului şi, de multe ori, a produsului necesar chiar, ce se lua de la ţărani sub forma rentei în bani, s-a petrecut o schimbare în raporturile dintre diferitele pături ale clasei dominante, fiind posibilă îmbogăţirea unui mic număr de nobili, a celor cu iobagi mai numeroşi. Veniturile acestor nobili au crescut tot mai mult şi datorită dregătoriilor înalte pe care le deţineau, precum şi însuşirii unor venituri ale statului (vămi şi …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În aprecierea situaţiei economice a Transilvaniei în secolul al XVII-lea este neapărat necesar să se ţină seama de împrejurările generale ale istoriei acestei ţări. O primă constatare ce se desprinde din datele oferite de izvoarele contemporane este aceea că economia Transilvaniei a cunoscut un ritm relativ lent de dezvoltare, datorită agravării obligaţiilor feudale ale ţărănimii, care duce la pauperizarea masei producătorilor direcţi. Între factorii care au influenţat viaţa economică a Transilvaniei trebuie luate în considerare, pe de o parte, luptele dintre facţiunile nobiliare, iar pe de altă parte războaiele purtate pe teritoriul Transilvaniei între Imperiul Otoman şi cel habsburgic. În …

Read More »

Situaţia social-economică a Moldovei şi Ţării Româneşti în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Agricultura Peisajul agrar al Moldovei şi Ţării Româneşti din perioada destrămării feudalismului nu s-a schimbat în mod esenţial faţă de acela al perioadei anterioare. El oferă observatorilor şi călătorilor străini acelaşi contrast izbitor între fertilitatea extraordinară a solului şi mizeria neagră a locuitorilor. „În Ţara Românească, în locurile unde pădurea a fost defrişată şi pământul a fost cultivat, luncile cele mai frumoase, holdele cele mai bogate dovedesc că solul este aşa cum îl poţi vedea în brazda de curând răsturnată, un humus negru şi gras” Supuse unui regim ordonat şi cultivate raţional, „Moldova şi Ţara Românească… ar fi paradisul Europei”. …

Read More »

Viaţa politică şi socială în România între 1878-1900

Politica internă În ultimul sfert al secolului al XIX-lea, viaţa politică din România continuă să fie dominată de reprezentanţii celor două principale partide de guvernământ, liberal şi conservator. Întărirea poziţiilor economice ale burgheziei în raport cu moşierimea, ca urmare a dezvoltării industriale a ţării, au făcut ca influenţa politică a celei dintâi să marcheze o continuă creştere. Pentru a contrabalansa rolul crescând al burgheziei în viaţa politică a ţării, moşierimea s-a văzut adesea silită să se sprijine tot mai mult pe unele elemente ale burgheziei mijlocii, care se bucurau de mai multă popularitate în rândul maselor, cu ajutorul cărora sperau …

Read More »

Viaţa socială, politică şi culturală a românilor la 1900

Din punct de vedere social-politic, dacă nu ne mărginim numai la forma exterioară, ci vrem să prindem, să descriem şi să explicăm chiar evoluţia, putem deosebi în populaţia românească câteva grupe bine deosebite unele de altele. În primul rând trebuie cercetat satul, căci din populaţia actuală a României, 86 la sută erau ţărani faţă de 14% târgoveţi. Apoi, printre aceştia din urmă erau şi alte naţionalităţi, pe când originara şi curata populaţie românească o formau ţăranii, şi de aceea numai din clasa ţărănească putea să apară în sfârşit adevărata civilizaţie românească a timpurilor nouă, căci în ţărănime tot mai dăinuia …

Read More »