Sociologie

Situaţia socială a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

În jumătatea a doua a veacului al XVI-lea, s-au produs unele transformări în structura societăţii de pe teritoriul Transilvaniei. Clasa feudală Înaintarea turcilor şi ocuparea de către ei a unor teritorii din regatul feudal maghiar au făcut ca mulţi nobili din acele regiuni să se refugieze în Transilvania. În scurt timp, unii dintre aceştia, ca şi alţii fugiţi dinaintea oştirilor imperiale, au reuşit să ajungă şi aici în posesiunea unor proprietăţi însemnate, făcând să crească numărul marii nobilimi. Marea nobilime a căutat prin toate mijloacele să-şi mărească averea şi, prin aceasta, influenţa ei politică. Călăuzită de acest singur ţel, ea …

Read More »

Dezvoltarea social-economică a Moldovei şi Ţării Româneşti în prima jumătate a secolului al XVI-lea

Procesul general de dezvoltare economică surprins în a doua jumătate a secolului al XV-lea continuă şi în prima jumătate a secolului următor. Dezvoltarea schimbului, consecinţă a creşterii producţiei de mărfuri şi a productivităţii muncii, duce la creşterea tendinţei feudalilor, pe de o parte, de a-şi lărgi proprietăţile, acaparând prin diferite mijloace pământurile ţăranilor, pe de altă parte, de a intensifica exploatarea ţărănimii. Creşterea puterii economice a feudalilor a făcut să sporească şi puterea lor politică; ei folosesc această putere ca să-şi consolideze poziţia de clasă stăpânitoare şi să imprime orientarea lor politicii întregii ţări. Agricultura şi creşterea vitelor Principalele ramuri …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Dezvoltarea economică a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea a fost împiedicată în mare măsură de luptele feudale, de rivalităţile şi războaiele turco-austriece. Desele incursiuni habsburgice şi, mai ales, cele turceşti au făcut mari pustiiri, distrugând o parte a gospodăriilor şi reducând forţa de muncă, atât prin ducerea în robie a unui număr însemnat dintre locuitorii ţării, cât şi prin nimicirea unora dintre aceştia în diferite bătălii. Urmările nefaste ale acestora asupra dezvoltării principatului în general, şi în primul rând asupra vieţii economice, se pot vedea mai bine în ultimul deceniu al secolului al XVI-lea. Agricultura şi …

Read More »

Organizarea socială şi politică a triburilor slave de pe teritoriul României în secolele VI-IX

Izvoarele literare arată că, în decursul secolului VI, diferitele triburi slave care au ajuns pe teritoriul României se aflau în ultimul stadiu de dezvoltare a democraţiei militare, în acea perioadă când războaiele de jaf pentru dobândirea de noi bogăţii au devenit unul din scopurile principale. Aşa se explică numeroasele invazii ale slavilor în imperiul bizantin, organizate cu scopul de a aduce pradă. Democraţia militară începuse şi se dezvoltase la diferite triburi slave cu mult înainte de pătrunderea lor pe teritoriul României. Datorită războaielor continue, caracteristice acestei faze de dezvoltare a societăţii, triburile slave, pentru a putea face faţă numeroşilor duşmani …

Read More »

Viaţa social-economică, social-politică şi culturală pe teritoriul României în secolele IX-XI

Procesul de apariţie a relaţiilor feudale „Anul o mie”, cum este numită îndeobşte perioada de trecere de la secolul al IX-lea la secolul al X-lea, înregistrează transformări sensibile în cea mai mare parte a Europei şi în principalele aspecte ale societăţii: economic, social, demografic şi cultural. Anumite progrese în tehnica agricolă (îmbunătăţirea uneltelor de muncă, folosirea mai raţională a forţei de tracţiune animală) oferă ţărănimii posibilităţi sporite de a reda agriculturii noi terenuri, prin defrişare şi desţelenire. Sporeşte, ca urmare a acestor îmbunătăţiri, productivitatea muncii sociale, producţia de bunuri necesare existenţei oamenilor. Aceasta face posibilă nu numai creşterea, dar şi …

Read More »

Condiţiile social-economice din Scythia Minor în epoca romano-bizantină

Perioada ce începe cu Diocleţian este o perioadă de mari transformări ale imperiului. Împăratul a devenit nu numai şeful armatei, legislator şi judecător suprem, ci, începând de la 325, şi protectorul bisericii, imperiul transformându-se într-un stat teocratic. Eforturile desfăşurate pentru menţinerea hotarului Dunării au reuşit să întârzie prăbuşirea lui, însă slăbiciunile interne, contradicţiile din sânul societăţii sclavagiste în descompunere, lupta colonilor şi sclavilor împotriva exploatării marilor proprietari funciari ca şi a statului care se transformase într-o maşină fiscală ce sleia forţele de producţie, au uşurat pătrunderea popoarelor migratoare şi au dus, până la urmă, la ruperea zăgazului. Din punct de …

Read More »

Situaţia economică, socială şi politică din Transilvania în ajunul Revoluţiei de la 1848

Situaţia economică În deceniile premergătoare anului 1848, în condiţiile adâncirii descompunem feudalismului, elementele capitaliste din economia Transilvaniei au cunoscut o creştere tot mai însemnată. Marii comercianţi – între aceştia şi negustori români, concentraţi mai ales la Braşov şi la Sibiu -, acumulând capital, încep să înfiinţeze manufacturi de bumbac, spălătorii de lână, postăvarii, tăbăcării, mori de hârtie. Manufacturile de textile din Cisnădie, Sibiu şi Braşov ajung la un înalt grad de dezvoltare. Se înfiinţează şi „fabrici” de zahăr, de spirt, turnătorii de lumânări, cărămidarii. Unii maiştri, neţinând seamă de regulamentul breslelor de a nu lucra decât cel mult cu trei …

Read More »

Dezvoltarea economică şi socială a ţărilor române în anii 1848-1864

În Moldova şi Ţara Românească, ca urmare a înfrângerii revoluţiei de la 1848 relaţiile feudale în agricultură – spre deosebire de industrie – deşi aflate într-un proces avansat de destrămare, au continuat să rămână predominante până la 1864, în timp ce în Transilvania relaţiile capitaliste au devenit predominante şi în agricultură ca urmare a revoluţiei din 1848. Contradicţia dintre forţele de producţie şi relaţiile de producţie feudale, care persistau în agricultura Moldovei şi Ţării Româneşti, s-a adâncit şi s-a intensificat lupta ţăranilor dependenţi împotriva servituţilor feudale şi pentru pământ. Temându-se de lupta maselor, care dovediseră în timpul revoluţiei că aveau …

Read More »

Dezvoltarea economică şi socială a Transilvaniei în prima jumătate a secolului al XVI-lea

Agricultura şi creşterea vitelor În secolul al XVI-lea se înregistrează în Transilvania unele progrese în domeniul agriculturii, o îmbunătăţire a uneltelor agricole, confecţionate de meşteşugarii locali sau importate din Polonia, Germania etc. Dintre cele două forme de asolament: bienal şi trienal, ce se practicau, cel dintâi era mai răspândit în regiunile cu relief înalt, iar cel de-al doilea îndeosebi în regiunile de şes. Creşte suprafaţa de teren cultivată, mai ales în regiunile de câmpie; în cele înalte, însă, suprafaţa însămânţată rămâne încă relativ redusă. În raport cu sporirea suprafeţelor cultivate cu cereale, creşte şi volumul producţiei agricole. Pe la începutul …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei după Răscoala lui Horea

Dezvoltarea simţitoare a forţelor de producţie în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Transilvania face să apară semne tot mai vădite ale crizei feudalismului. Modul de producţie feudal, bazat pe exploatarea muncii iobagilor în continuă intensificare, a intrat în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea într-o criză ce nu mai putea fi soluţionată pe calea reformelor. Germenii capitalismului care apar în diferitele sectoare ale vieţii economice lărgesc mereu breşele create încă din perioada precedentă în edificiul societăţii feudale. Ascuţirea la maximum a contradicţiilor dintre clase, culminând cu marea răscoală de sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan, adânceşte …

Read More »