Sociologie

Urbanizarea şi transformările sociale în secolul al XIX-lea

Demografia Revoluţia demografică care a însoţit prefacerea industrială a economiei nu a însemnat exclusiv creşterea numerică a populaţiei. Ea a determinat deopotrivă schimbări ale oamenilor de natură fizică şi psihică şi apariţia unui nou tip de familie bazată pe noi raporturi între membrii săi. Lumea rurală Evoluţia lumii rurale a secolului al XIX-lea, încă predominantă în aproape toate societăţile europene, a fost marcată de revoluţia agrară şi de exodul rural. Generată în parte de mirajul unui loc de muncă şi al unui salariu mai bun, deplasarea populaţiei săteşti către oraş a fost accelerată de dezvoltarea reţelelor rutiere şi feroviare şi …

Read More »

Societatea şi structurile cotidianului în Evul Mediu

Boierii Puterea boierilor din ţările române provenea din stăpânirea pământului. Boierimea se diferenţia în funcţie de mărimea proprietăţii şi de modalitatea în care aceasta a fost dobândită. Boierii datorau domnitorului slujbă sau credinţă şi slujbă. În schimbul acesteia, erau înzestraţi cu pământ. Pentru Evul Mediu românesc nu există mărturii privind desfăşurarea unor ceremonii în care boierul depune omagiul său domnitorului, după modelul clasic occidental. Boierul, devenit mai târziu şi dregător, datora ascultare voievodului şi primea „din mila sa” numeroase dregătorii şi pământuri. Boierii erau obligaţi sa-l urmeze pe domnitor în campaniile militare, sa-l asiste la împărţirea dreptăţii şi în administrarea …

Read More »

Gândirea filozofică, economică şi socială în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Gândirea filozofică se dezvoltă în Transilvania, începând cu a opta decadă a secolului al XVIII-lea, sub semnul curentului luminist. La Blaj, încă din 1772, începe să se predea un curs de filozofie şi – mai ales cu scopuri didactice – se traduc sau se prelucrează manuale – ca Logica lui S. Micu – ale unor discipoli ai lui Wolff, cum sunt Baumeister şi Steinkellner. Ca şi în alte domenii ale culturii, la corifeii Şcolii ardelene vom întâlni preocupări mai susţinute în domeniul filozofiei. Samuil Micu, unul din traducătorii şi prelucrătorii lucrărilor de filozofie wolffiană, contribuie la laicizarea concepţiei despre lume …

Read More »

Condiţiile social-economice şi politice în România între 1864 şi 1878

Prin emanciparea ţăranilor de servituţile feudale, prin deposedarea parţială – uneori totală – a unui însemnat număr de ţărani de pământul la care avuseseră dreptul în condiţiile feudalismului, prin desfiinţarea servituţilor feudale şi trecerea sub regimul juridic burghez a marii proprietăţi funciare şi prin acumularea primitivă a unor însemnate sume de bani în mâinile moşierilor, reforma agrară din 1864 a constituit un moment extrem de important pentru dezvoltarea capitalismului în România, capitalismul devenind modul de producţie dominant în economia României. Dezvoltarea procesului de constituire a unei pieţe interne unice, înlesnită de unirea vamală din 1848 şi întărită de unirea politică …

Read More »

Situaţia social-economică a ţărilor române în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Dominaţia otomană a fost fără îndoială o piedică în dezvoltarea normală a ţărilor române, ca de altfel orice dominaţie străină, oriunde şi oricând s-ar fi exercitat. Din punct de vedere economic, turcii erau interesaţi ca ţările române să producă cât mai mult, deoarece o mare parte a bogăţiilor ţării luau drumul Constantinopolului. Dar în condiţiile întăririi dominaţiei boiereşti şi turceşti, populaţia nu era stimulată în intensificarea producţiei. Uneori, din aceleaşi motive, rămâneau neexploatate bogăţiile subsolului. Agricultura şi creşterea animalelor În aceste condiţii, agricultura înregistrează oarecare progrese datorită mai ales fertilităţii solului. În veacul al XVII-lea, pe lângă plantele mai vechi …

Read More »

Dezvoltarea relaţiilor sociale în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Dezvoltarea forţelor de producţie în Ţara Românească şi în Moldova, atât în domeniul agriculturii, cât şi în ce priveşte meşteşugurile şi manufacturile, deşi încetinită de exploatarea otomană, a fost resimţită prin urmările ei şi în raporturile sociale. Creşterea pieţei interne şi a celei externe a adus venituri apreciabile boierilor, pe când ţăranii, supuşi muncii silite, dijmelor şi dărilor către stat, sărăcesc. În secolul al XVIII-lea, claca agricolă devine generală, atât pentru rumâni şi vecini, cât şi pentru oamenii liberi aşezaţi cu învoială pe domeniile feudale. Aceşti ţărani liberi, fără pământ, erau mai înainte supuşi numai dijmei din produse, în schimbul …

Read More »

Organizarea social-politică a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în Ţara Românească şi în Moldova se produce o schimbare a sistemului de exploatare a domeniului feudal. Domeniul boieresc şi mănăstiresc, destinat mai înainte să producă mai ales în vederea consumului local, produce într-o mai mare măsură grâne şi alte bunuri pentru vânzarea pe piaţa internă şi externă. Acest fenomen economic se accentuează în secolul al XVII-lea, influenţând întreaga viaţă socială şi politică a ţării. Mijloacele de care s-au servit boierii pentru a-şi procura cereale pentru piaţă au fost extinderea marelui domeniu în dauna proprietăţii libere ţărăneşti şi creşterea rezervei feudale şi, …

Read More »

Situaţia economică, socială şi politică din Moldova şi Ţara Românească în ajunul Revoluţiei de la 1848

Dezvoltarea forţelor de producţie în Ţara Românească şi în Moldova în perioada premergătoare anului 1848 se lovea tot mai puternic de dominaţia relaţiilor feudale care încătuşau întregul progres. Pe plan social, contradicţia dintre forţele de producţie mai înaintate şi relaţiile de producţie perimate se manifesta prin lupta crescândă dintre tânăra burghezie în dezvoltare şi feudali, ca şi prin ascuţirea deosebită a contradicţiei dintre ţăranii dependenţi şi feudali. Descătuşarea forţelor de producţie şi deschiderea largă a drumului pentru producţia capitalistă, care luase naştere în sânul feudalismului aflat în descompunere, impuneau înlăturarea orânduirii feudale. Orânduirea feudală era însă apărată de beneficiara ei …

Read More »

Situaţia social-politică în regiunea dintre Carpaţi şi Dunăre la mijlocul secolului al XIII-lea

Pentru preîntâmpinarea unei noi invazii tătăreşti şi fiindcă banul Severinului se dovedise incapabil să apere hotarele Ungariei în aceste părţi, regele Bela al IV-lea intenţiona să aşeze la vadurile Dunării pe cavalerii ospitalieri sau ioaniţi. Potrivit înţelegerii din 2 iunie 1247, încheiate între regele Ungariei şi Rembald, preceptorul ordinului ioaniţilor, în schimbul ajutorului dat pentru apărarea regatului şi a catolicizării populaţiei din regiunile respective, ioaniţilor li se dăruieşte ţara Severinului (terra de Zeurino), împreună cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş (cum kenezatibus Ioannis et Farcasii) până la râul Olt, afară de ţara voievodului Litovoi (terra kenezatus Lytuoy woiavode), care este …

Read More »

Reforma socială a lui Constantin Mavrocordat. Cauzele şi antecedentele acestei reforme

Desfiinţarea rumâniei şi a veciniei a fost ultima şi cea mai însemnată dintre reformele lui Constantin Mavrocordat. Această reformă are un caracter deosebit faţă de reformele anterioare, hotărâte după interesele boierilor. În scopul sporirii producţiei pentru piaţă, boierii se străduiau să extindă suprafeţele cultivate ale moşiilor lor şi să-şi asigure un număr cât mai mare de braţe de muncă. Creşterea asupririi ţăranilor a produs o reacţie puternică a acestora, sub forma fugii şi chiar a mişcărilor ţărăneşti. De aceea boierii şi domnul au fost siliţi să acorde desfiinţarea rumâniei şi veciniei. Vechea istoriografie a căutat de cele mai multe ori …

Read More »