Politică

Condiţiile social-economice şi politice în România între 1864 şi 1878

Prin emanciparea ţăranilor de servituţile feudale, prin deposedarea parţială – uneori totală – a unui însemnat număr de ţărani de pământul la care avuseseră dreptul în condiţiile feudalismului, prin desfiinţarea servituţilor feudale şi trecerea sub regimul juridic burghez a marii proprietăţi funciare şi prin acumularea primitivă a unor însemnate sume de bani în mâinile moşierilor, reforma agrară din 1864 a constituit un moment extrem de important pentru dezvoltarea capitalismului în România, capitalismul devenind modul de producţie dominant în economia României. Dezvoltarea procesului de constituire a unei pieţe interne unice, înlesnită de unirea vamală din 1848 şi întărită de unirea politică …

Read More »

Formaţiunile politice din Transilvania în secolul al X-lea

Dezvoltarea forţelor de producţie la nivelul înfăţişat mai sus a determinat apariţia claselor sociale cu interese antagonice de tip feudal incipient, pe întreg teritoriul ţării, care se vor dezvolta şi se vor constitui, treptat, în clase ale societăţii feudale. De aceea şi suprastructura statală, constatată pe teritoriul României, are un caracter corespunzător, de formaţiuni politice feudale incipiente. Anonymus, notarul regelui Bela al III-lea, ne-a transmis informaţii interesante cu privire la situaţia politică a Transilvaniei în prima jumătate a veacului al X-lea. Este adevărat că Anonymus îşi scrie lucrarea sa Faptele ungurilor (Gesta Hungarorum) pe la sfârşitul secolului al XII-lea, dar …

Read More »

Primele conflicte dintre Iacob I Stuart şi parlamentul britanic

Între curtea lui Iacob I şi parlamentul său nu exista nici o trăsătură comună. Curtea, frivolă, desfrânată, colcăia de scandaluri, printre care adulterele erau cele mai mărunte. Regele, om slab şi tandru, nu se putea lipsi de favoriţi, aleşi mai curând după farmecul obrazului decât după calităţile lor de oameni de stat. Trata cu ei treburile cele mai serioase nu la masa Consiliului, ci la sfârşitul unui supeu sau al unei partide de vânătoare. La începutul domniei sale avu înţelepciunea să-l păstreze pe lângă el pe Robert Cecil (pe care-l făcu conte de Salisbury) şi câţiva dintre cei mai buni …

Read More »

Regimul politic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Formele politice ale dominaţiei otomane în veacul al XVII-lea depind, în fapt, şi în această perioadă de locul pe care-l ocupă ţările române în sistemul militar-politic otoman. În esenţă, dominaţia otomană continuă să fie indirectă; se poate spune chiar că acest caracter a ieşit întărit în urma războiului de eliberare de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui de-al XVII-lea. Turcii par să fi renunţat definitiv la transformarea ţărilor române în paşalâcuri, şi ameninţarea în acest sens, când se iveşte, trebuie considerată mai degrabă ca o ameninţare de moment, corespunzătoare unor conjuncturi internaţionale. Aşadar se menţine caracterul fundamental, indirect, …

Read More »

Armata engleză împotriva parlamentului

Căderea Oxfordului şi fuga lui Carol aduseră victoria parlamentului. Dar victoria militară, într‑un război civil, e departe de a rezolva toate problemele, înfrângerea regelui făcea imposibil despotismul suveranului şi nu îngăduia despotismul parlamentului. Ţara rămânea regalistă. Ea dorea întoarcerea vremurilor când satele nu erau invadate de soldaţi; religia cumplită a oamenilor lui Cromwell nu‑i era pe plac. Deşi înfrânţi, mulţi dintre partizanii lui Carol aşteptau cu încredere momentul în care Anglia îşi va regăsi „bunele obiceiuri de altădată, veselia de altădată şi firea bună de altădată”. Totuşi, chiar în ochii cavalerilor şi a celor neutri, armata după modelul nou reprezenta …

Read More »

Dominaţia ideologică şi represiunea politică după cel de-a doilea război mondial

URSS – ţara comunistă model de la Stalin la Hrusciov   În 1945, URSS era o ţară în ruine, cu circa 20 de milioane de morţi, cu economia dezorganizată şi cu oraşele distruse. Războiul conferise însă regimului sovietic condus de Iosif Stalin un prestigiu imens. Ţara sa cucerise încă 900.000 kmp şi, în plus, nu mai era izolată. Europa de Est a devenit, datorită Armatei Roşii, o zonă de influenţă sovietică. La începutul anilor ’50, graţie redresării economice, URSS a devenit a doua mare putere economică mondială după Statele Unite. Nivelul de viaţă al cetăţenilor sovietici a rămas însă net …

Read More »

Principalele instituţii ale statului român modern şi partidele politice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Sistemul politic al României moderne a avut la bază Constituţia din 1866, care a creat fundamentul democratic al vieţii politice. România a intrat în rândul monarhiilor constituţionale, în cadrul cărora suveranul era doar arbitru şi factor de echilibru. Rolul principal îl aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternanţei la guvernare. Parlamentul, ales prin vot cenzitar, a fost spaţiul consacrat al disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice. Monarhia Rolul monarhiei în istoria României moderne a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele îşi exercita atribuţiile în limitele actului din 1866, care îi oferea largi prerogative …

Read More »

Situaţia politică a Moldovei între anii 1546-1572

Situaţia internaţională din a doua jumătate a veacului al XVI-lea nu a favorizat, până în ultimul său deceniu, încercările poporului român de scuturare a apăsătoarei stăpâniri otomane. Suveranii statelor vecine, Polonia şi Imperiul habsburgic, având de făcut faţă propriilor lor greutăţi interne sau căutând să lărgească teritoriile de sub stăpânirea lor, nu au dat sprijinul necesar ţărilor române în năzuinţele lor de eliberare de sub turci. Atunci când au răspuns unor chemări venite din partea acestora, n-au făcut-o pentru a le ajuta să-şi câştige independenţa politică, ci pentru a înlocui pe turci prin propria lor stăpânire. În această direcţie se …

Read More »

Luptele politice româneşti din 1790-1792

Importanţa luptei politice româneşti Lupta politică românească din anii 1790-1792 se dă la nivelul raporturilor social-economice şi politice ale Transilvaniei din acest timp. Şi se dă, fireşte, la nivelul păturii de sus, al intelectualităţii poporului român care o poartă şi ai cărei exponenţi îi formulează programul. Această pătură e amestecată încă, nedefinită, nediferenţiată îndeajuns pentru a putea constitui o „clasă”. În ea se amestecă elemente „nobiliare” şi „burgheze”. După cum şi în programul său de luptă se îmbină aspiraţii „feudale” şi „burghezo-democratice”, elemente calitative şi cantitative, tradiţionale şi progresiste. Ea nu poate fi socotită încă „burghezie”. Cu atât mai puţin …

Read More »

Organizarea social-politică a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în Ţara Românească şi în Moldova se produce o schimbare a sistemului de exploatare a domeniului feudal. Domeniul boieresc şi mănăstiresc, destinat mai înainte să producă mai ales în vederea consumului local, produce într-o mai mare măsură grâne şi alte bunuri pentru vânzarea pe piaţa internă şi externă. Acest fenomen economic se accentuează în secolul al XVII-lea, influenţând întreaga viaţă socială şi politică a ţării. Mijloacele de care s-au servit boierii pentru a-şi procura cereale pentru piaţă au fost extinderea marelui domeniu în dauna proprietăţii libere ţărăneşti şi creşterea rezervei feudale şi, …

Read More »