Politică

Prefacerile politice din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Apariţia unei noi boierimi A doua jumătate a veacului al XVI-lea este frământată de un lung şir de lupte ce au loc între apărătorii puterii centrale şi reprezentanţii reînvierii fărâmiţării feudale, între vechea boierime conservatoare şi o boierime nouă, interesată în întărirea puterii centrale, între diverse grupări de boieri, interesate în acapararea puterii politice în stat. După forţele aflate în luptă, după mijloacele pe care le-au folosit ele şi după scopul urmărit, se pot distinge două faze: cea dintâi – cuprinzând aproximativ deceniile al cincilea şi al şaselea – se caracterizează prin reacţiunea marii boierimi împotriva domniei, prin lupta pe …

Read More »

Represiunea politică în regimurile totalitare interbelice

Mecanismul terorii Statele totalitare de tip comunist ori fascist s-au remarcat prin cele mai mari crime din istoria umanităţii. Statul totalitar este stăpânul tuturor, iar partidul unic este stăpânul statului. În afara conducătorului suprem, secretar general sau Fuhrer, nimeni nu are dreptul de a critica instituţiile statului şi politica partidului unic. Cu cât partidul unic este mai puternic, cu atât individul este mai lipsit de apărare şi mai neînsemnat. Metoda de guvernare totalitară este teroarea. Regimul totalitar a creat lagărul de concentrare, deoarece mijloacele clasice prin care statul practica constrângerea – închisorile – s-au dovedit ineficiente pentru scopurile sale. În …

Read More »

Curentele politice şi politicile culturale în Europa secolelor XIX-XX

Secolul al XIX-lea în Europa poate fi considerat un secol al revoluţiile Fie că au fost revoluţii sociale sau naţionale, industriale sau culturale ele au ca rezultat modernizarea statelor europene. În acelaşi timp, secolul al XIX-lea a fost secolul în care s-au cristalizat noi ideologii cu o contribuţie marcantă la schimbările majore pe care le cunoaşte Europa în secolul al XIX-lea, cu prelungire şi în secolul următor. Ideologiile semnificative ale secolului al XIX-lea au fost conservatorismul, liberalismul, socialismul, iar cele ale secolului al XX-lea fascismul şi comunismul. Fiecare dintre aceste ideologii au exercitat influenţe în plan cultural, dar şi invers: …

Read More »

Construcţia democraţiei postdecembriste în România

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea marchează în România trecerea de la un regim totalitar în care participarea „oamenilor muncii” la conducerea ţării era proclamată, dar, în realitate, nu era pusă în aplicare, la un regim care asigură principalele libertăţi şi drepturi cetăţeneşti specifice unei societăţi întemeiate pe valori democratice. Prăbuşirea regimului comunist din România În anii ’80 regimurile comuniste din Răsărit intraseră într-o profundă criză determinată de eşecul economiei centralizate şi de nemulţumirea populaţiei, însăşi conducerea sovietică a înţeles că vechiul tip de socialism bazat pe constrângere şi centralizare excesivă nu mai putea funcţiona iar în anul 1986, Mihail …

Read More »

Guvernul coaliţiei de la Mazar-paşa

Guvernul coaliţiei de la Mazar-paşa, format sub presiunea maselor şi a crizei comerciale şi financiare la 27 aprilie / 9 mai 1876, nu reprezenta decât o parte a grupărilor coalizate. Dacă preşedintele Consiliului, Epureanu, era conservator, Mihail Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Externe, şi Gheorghe Vernescu, ministrul Afacerilor Interne, liberali moderaţi, iar ministrul de Război, colonelul Gheorghe Slăniceanu, independent, ceilalţi miniştri reprezentau gruparea liberal-radicală. Lipseau din guvern reprezentanţii grupării liberal-moderate, condusă de Ion Ghica, şi cei ai „Fracţiunii”. Prezentându-se Adunării deputaţilor şi Senatului, guvernul declara că prin formarea sa a consacrat regimul reprezentativ parlamentar. Programul expus arăta că guvernul n-avea „spirit de …

Read More »

Parlamentul cel Lung

Parlamentul cel Lung (Long Parliament) este o sesiune a Parlamentului englez, convocată în noiembrie 1640 de Carol I, numită astfel pentru a o deosebi de Parlamentul cel Scurt (Short Parliament) din aprilie-mai 1640. Carol urmărea obţinerea de bani pentru susţinerea războiului împotriva scoţienilor. Parlamentul s-a împotrivit, cauzând demisia consilierilor regali, şi a votat un act care-i interzicea dizolvarea fără acordul membrilor săi. Tensiunile între rege şi Parlament s-au intensificat, până când a izbucnit Războiul civil englez (1642). În urma înfrângerii regelui (1646), armata, condusă de Thomas Pride, şi-a însuşit puterea politică şi în 1648 a alungat toţi membrii Parlamentului celui …

Read More »

Regimul stalinist

Stalinismul economic sau „a doua revoluţie bolşevică” (1928-1941) După moartea lui V.I. Lenin, survenită în 1924, s-au înfruntat doi oameni şi două concepţii. Lev Troţki susţinea ideea „revoluţiei mondiale” argumentând că URSS, care era înapoiată din punct de vedere economic, nu trebuia să devină o ţară izolată. Celălalt pretendent la succesiunea lui Lenin, Iosif Stalin, considerând că regimul comunist ar fi fost atras într-un război periculos prin adoptarea strategiei troţkiste, susţinea ideea „socialismului într-o singură ţară”. În lupta pentru putere, Troţki a fost înfrânt, apoi demis din toate funcţiile în 1927, exilat în 1929 şi asasinat de agenţii lui Stalin …

Read More »

Drepturi şi libertăţi democratice în Constituţia României din 1923

Titlul II al Constituţiei, intitulat „Despre drepturile românilor”, cuprindea articolele 5-32 şi preciza drepturile şi libertăţile democratice. Dezbaterea acestor articole a suscitat vii discuţii. În articolul 5 proiectul de Constituţie definea drepturile românilor. Cele mai multe amendamente la acest articol au fost aduse de către reprezentanţii minorităţilor. Acestea au fost însă respinse, fiind considerate nefondate. Una dintre problemele îndelung discutate în Parlament, ca şi în afara lui, a fost aceea a acordării de drepturi civile şi politice femeilor, drepturi ce urmau a fi consacrate prin articolul 6. În România de după 1918, mişcarea feministă a cunoscut o activitate intensă, deoarece …

Read More »

Miniştri de externe ai României (1918-1940)

Ion I.C. Brătianu – 29 noiembrie 1918 – 12 septembrie 1919 şi 21 iunie – 6 iulie 1927 Nicolae Mişu – 15 octombrie – 28 noiembrie 1919 Alexandru Vaida-Voievod – 1 decembrie 1919 – 13 martie 1920, 6 iunie – 10 august 1932 şi 11 august – 17 octombrie 1932 Duiliu Zamfirescu – 13 martie 1920 – 13 iunie 1920 Gheorghe Derussi – 17 decembrie 1921 – 17 ianuarie 1922 Ion G. Duca – 19 ianuarie 1922 – 27 martie 1926 Ion Mitilineu – 30 martie 1926 – 4 iunie 1927 Barbu Ştirbei – 4-20 iunie 1927 Nicolae Titulescu – …

Read More »

Carol I, regele fără parlament

Iată-l pe Carol I singur în Whitehall cu tânăra sa regină franceză, pe care acest timid o iubeşte acum cu o dragoste senzuală şi tandră şi care capătă asupra lui o influenţă mult mai mare decât pe vremea când trăia Buckingham. Lipsit de contactul cu opinia publică pe care i l‑ar fi putut asigura convocarea anuală a parlamentului, pe cine se va sprijini în guvernarea lui? A găsit doi oameni care‑i împărtăşesc gustul pentru autoritate şi care cred, ca şi dânsul, că folosirea fermă a prerogativelor regale poate aduce fericirea poporului: unul este Laud, care, arhiepiscop din 1633, conduce treburile …

Read More »