Politică

Junimea, grupare (societate) literar-culturală şi politică

Forme de manifestare (1) Întruniri săptămânale (2) „Prelecţiuni” populare (3) Iniţiative instituţionale (4) Publicaţii periodice (5) Burse pentru studii în străinătate (6) Manifestări publice comemorative (1) Încep în toamna anului 1863. Au loc în casele membrilor fondatori cei mai cunoscuţi: Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile V. Pogor şi Theodor G. Rosetti, care propune denumirea societăţii. Reprezintă dezbateri de înaltă ţinută intelectuală, pe teme de cultură: estetică, filologie clasică, istorie, arheologie. Prezentarea propriilor creaţii şi traduceri este asociată criticii junimiste, care constă în: examinarea severă a literaturii vremii, respectarea principiilor artistice precise, refuzul oricăror imixtiuni cotidiene (mondene, politice) în actul de creaţie. Procedee folosite: ironia, …

Read More »

Originea şi dezvoltarea parlamentului britanic

Sub domnia lui Eduard I apare pentru prima oară un parlament, compus din două Camere, dar crearea instituţiilor parlamentare n-a fost un act conştient. Bunul-simţ al regilor, puterea baronilor, rezistenţa orăşenilor opuseseră până atunci expediente succesive dificultăţilor neprevăzute. Parlamentul s-a născut din ciocnirea acestor elemente. Convocat de rege ca un instrument de guvernământ a devenit încetul cu încetul un instrument de control în mâinile baronilor, apoi în ale naţiunii întregi. La origine stă Marele Consiliu al suveranilor normanzi, a cărui umbră mai dă şi astăzi târcoale Palatului Westminster. Dacă intrăm în Camera Lorzilor, tronul ne aminteşte că regele este preşedintele …

Read More »

Procesul european de integrare politică

Integrarea politică sau cum funcţionează Europa Dacă integrarea economică a fost un veritabil succes, integrarea politică se dovedeşte a fi mult mai dificilă. După 1945, statul-naţiune a fost supus concurenţei aspiraţiilor supranaţionale. Regula non-ingerinţei în afacerile interne ale unui stat, formulată de ONU, tinde în prezent să fie supusă unor excepţii. Deja este invocată problema intervenţiei militare pentru a împiedica violări grave ale drepturilor omului. În Europa, statul-naţiune este pus în discuţie de către construcţia politică europeană. În 1958, la Strasbourg a luat fiinţă Parlamentul European. Iniţial, membrii acestuia se alegeau prin vot universal indirect, dar după 1976 s-a decis …

Read More »

Partida naţională

Partida naţională a fost gruparea boierilor din jurul colonelului Ion Câmpineanu, care, între 1835 şi 1838, s-a opus articolului adiţional care ştirbea autonomia legislativă a Ţării Româneşti. Dar programul lor s-a dovedit în cele din urmă a fi mult mai radical: ei au elaborat un proiect de constituţie democratică şi au uneltit pentru înlăturarea domnitorului şi pentru abolirea protectoratului Rusiei. În acest scop, membrii partidei naţionale au căutat sprijin la cancelariile apusene, dar acţiunile lor au fost zădărnicite iar ei au fost întemniţaţi. Din rândurile lor se vor recruta conducătorii Revoluţiei de la 1848.

Read More »

Modelul politic liberal

Monarhia parlamentară Partizanii liberalismului au găsit în monarhia parlamentară engleză şi ulterior în democraţia republicană franceză două variante ale modelului politic liberal la care şi-au raportat gândirea şi acţiunea politică în tot secolul al XIX-lea şi chiar mai târziu. Născut în Anglia, modelul politic liberal a luat forma monarhiei parlamentare, edificată aproape în întregime în secolul al XVIII-lea. Regimul parlamentar, întemeiat pe Habeas Corpus Act şi pe Declaraţia drepturilor, respecta libertăţile cetăţenilor, echilibra puterea suveranului cu drepturile Parlamentului, limitând arbitrariul puterii regale prin reglementarea strictă a prerogativelor sale. Regele rămânea şef al bisericii, al armatei, al justiţiei şi al diplomaţiei, …

Read More »

Anularea alegerilor din Moldova din iulie 1857

Dând curs uriaşei mişcări de protest din Principate, puterile favorabile Unirii, în frunte cu Franţa şi Rusia, au cerut anularea alegerilor. Comisarul rus Basily declara colegilor săi că, „dacă nu este înţelegere, vor fi bubuituri de tun”, iar lui Thouvenel i se ordonă să dovedească energie şi să părăsească Constantinopolul în cazul refuzului Porţii de a casa alegerile. Cea mai înverşunată susţinătoare a alegerilor falsificate era diplomaţia habsburgică, deoarece Austria se temea că n-ar mai fi putut păstra Transilvania dacă se înfăptuia Unirea Principatelor Române dunărene. Consulul Austriei din Iaşi plănui grabnica convocare a Divanului falsificat, chiar şi fără consimţământul …

Read More »

Cele din urmă lupte politice ale partidei naţionale şi produsele ei literare

Radu Mihnea şi Ştefan Tomşa, uneltele oarbe ale turcilor, purtară numai în taină o politică proprie. Astfel cel dintâi privea cu ochi buni vecinătatea lui Gavril; trebui, cu toate acestea, să contribuie personal, împreună cu tovarăşul său de suferinţe Tomşa, la izgonirea lui şi la moartea care-i urmă. Cu urmaşul acestui ultim Bathory, cu şiretul Gavril Bethlen (Bethlen Gabor), vrednicul imitator al lui Bocskay, amândoi domnii se legară printr-un jurământ de înfrăţire în timpul acestei campanii. În curând însă Radu şi acest al doilea Gavril se potriviră în dorinţa de a scăpa de moldoveanul setos de sânge. Partida creştină a …

Read More »

Constantin Argetoianu despre procesul electoral

Funcţionarea mecanismului democratic în perioada interbelică a fost destul de complexă şi dificilă. Cauza principală provenea din faptul că după 1918 s-a menţinut vechea practică instituită, de Carol I, ca regele să numească guvernul, după care urma dizolvarea corpurilor legiuitoare şi organizarea alegerilor parlamentare. Astfel, se inversau raporturile dintre puterea executivă şi cea legislativă. Deci nu guvernul era expresia parlamentului, ci invers, executivul „făcea” legislativul, generând numeroase abuzuri. Partidul chemat să formeze guvernul apela la metode cu îndelungată tradiţie în viaţa politică românească, pentru a-şi asigura o puternică majoritate în Parlament. Cercetând rezultatele alegerilor, descoperim cât de importantă a fost …

Read More »

Prefacerile politice din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Apariţia unei noi boierimi A doua jumătate a veacului al XVI-lea este frământată de un lung şir de lupte ce au loc între apărătorii puterii centrale şi reprezentanţii reînvierii fărâmiţării feudale, între vechea boierime conservatoare şi o boierime nouă, interesată în întărirea puterii centrale, între diverse grupări de boieri, interesate în acapararea puterii politice în stat. După forţele aflate în luptă, după mijloacele pe care le-au folosit ele şi după scopul urmărit, se pot distinge două faze: cea dintâi – cuprinzând aproximativ deceniile al cincilea şi al şaselea – se caracterizează prin reacţiunea marii boierimi împotriva domniei, prin lupta pe …

Read More »

Represiunea politică în regimurile totalitare interbelice

Mecanismul terorii Statele totalitare de tip comunist ori fascist s-au remarcat prin cele mai mari crime din istoria umanităţii. Statul totalitar este stăpânul tuturor, iar partidul unic este stăpânul statului. În afara conducătorului suprem, secretar general sau Fuhrer, nimeni nu are dreptul de a critica instituţiile statului şi politica partidului unic. Cu cât partidul unic este mai puternic, cu atât individul este mai lipsit de apărare şi mai neînsemnat. Metoda de guvernare totalitară este teroarea. Regimul totalitar a creat lagărul de concentrare, deoarece mijloacele clasice prin care statul practica constrângerea – închisorile – s-au dovedit ineficiente pentru scopurile sale. În …

Read More »