Personalităţi

Petru Dumitriu

Petru Dumitriu (8 mai 1924, Baziaş, judeţul Caraş-Severin – 6 aprilie 2002, Metz, Franţa) – prozator, dramaturg şi eseist. Tatăl său, Petre Dumitriu (născut în 1890), se trăgea dintr-o familie ţărănească din judeţul Ilfov. Străbunicul scriitorului era fierar, pe bunicul său îl chema Nicolae Dumitru şi era, se pare, mic negustor. Negustorul şi-a dat copilul la şcoală şi, cu această ocazie, Dumitru a devenit Dumitriu. Tatăl lui Dumitriu a îmbrăţişat cariera militară, a făcut războiul, a fost decorat şi a avansat până la gradul de colonel. Mama, Theresa (născută la Bucureşti, 10 septembrie 1894), este fiica Ecaterinei şi a lui …

Read More »

Dana Dumitriu

Dana Dumitriu (9 septembrie 1943, Bucureşti – 10 octombrie 1987, Bucureşti) – prozatoare, istoric şi critic literar. Este fiica Elenei (născută Ionescu) şi a lui Ilie Dumitriu, cofetar. După Liceul „Petru Groza” din Bucureşti (1961), urmează Facultatea de Limba şi Literatura Română la Bucureşti (1966), devenind succesiv redactor la Radio (1966-1967), la „Munca” (1967-1968), „România literară” (1968-1985), „Secolul 20”. Are o activitate publicistică permanentă la „Luceafărul” (1968), „Argeş” (1969-1973) şi „România literară” (1968-1987). Prima ei carte, o culegere de nuvele, Migraţii, apare în 1971, iar primul volum de critică, „Ambasadorii” sau Despre realismul psihologic, în 1976. Exerciţiul critic constant, atent …

Read More »

Ion Dumitrescu-Movileanu

Ion Dumitrescu-Movileanu (circa 1830 – 28 decembrie 1912, Bucureşti) – prozator şi autor dramatic. A studiat, pe cât se pare, la Paris. Întors în ţară, ia parte la mişcarea revoluţionară de la 1848 şi, drept urmare, va avea de suportat unele consecinţe. Actor el însuşi, la Bucureşti şi la Craiova, Dumitrescu-Movileanu se apucă să scrie teatru. Piesele lui, care s-au bucurat de succes în deceniile al cincilea şi al şaselea ale secolului al XIX-lea, îl recomandă ca pe un cunoscător perspicace al realităţilor sociale şi politice ale vremii. Comedia Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei zile (1848) surprinde …

Read More »

Gheorghe N. Dumitrescu-Bistriţa

Gheorghe N. Dumitrescu-Bistriţa (5 septembrie 1895, Bistriţa, judeţul Mehedinţi – 2 februarie 1992, Bistriţa) – folclorist. Este fiul Alexandrei (născută Gămănescu) şi al lui Nicolae Dumitrescu. Urmează un an la Liceul „Traian” din Turnu Severin, apoi va absolvi Seminarul „Sf. Nicolae” de la Bistriţa, judeţul Vâlcea (1916). Devine iniţial învăţător suplinitor la Bistriţa, judeţul Mehedinţi, învăţător la Cârjei, pentru ca în final să se stabilească în comuna natală, unde va fi preot (hirotonit în 1922). Prin dârzenie, tenacitate, şi-a înzestrat localitatea, într-un avânt înrudit cu spiritul acţiunilor lui Spiru Haret, cu casă de citire, cămin cultural, farmacie, muzeu, bancă populară …

Read More »

Mariana Dumitrescu

Mariana Dumitrescu (27 august 1924, Bucureşti – 4 aprilie 1967, Bucureşti) – poetă şi traducătoare. Este fiica Eufrosinei (născută Ştefan) şi a lui Nicolae Şerban, funcţionar. A absolvit Liceul „Regina Maria” din Bucureşti, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1946) şi Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică (1947). După dubla licenţă, a lucrat scurt timp ca actriţă şi asistent de regie la Teatrul Naţional din Bucureşti. În 1947, s-a căsătorit cu compozitorul Ion Dumitrescu. A debutat la 12 ani, cu o scurtă povestire în revista „Muguraşul” (1936), colaborând în continuare la publicaţii ale elevilor, precum şi …

Read More »

George Dumitrescu

George Dumitrescu (22 aprilie 1901, Cocioc, judeţul Ilfov – 30 octombrie 1972, Bucureşti) – poet şi traducător. Fiu al lui Toma Dumitrescu, funcţionar la CFR, Dumitrescu a urmat liceul la Ploieşti, fiind remarcat de profesorul I.A. Bassarabescu (în special datorită compunerii textului pentru imnul şcolii respective), care îl va introduce, după ce va deveni student al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (absolvită în 1924), în cercul revistei „Convorbiri literare”, al cărei secretar de redacţie va fi o vreme. Se impune şi atenţiei lui Mihail Dragomirescu şi este numit (în 1925) asistent la Catedra de literatură română şi estetică …

Read More »

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul Mariei (născută Dumitrescu) şi al lui Gheorghe Dumitrescu. La Bucureşti urmează, din 1916, liceul şi, din 1925, Facultatea de Litere şi Filosofie. După ce, câţiva ani, a fost profesor suplinitor la Liceul Militar „Regele Ferdinand” din Chişinău, obţine o catedră la o şcoală de meserii din Bucureşti. În 1935, a predat la liceul din Sfântu Gheorghe. A îndeplinit un timp şi funcţia de referent în Ministerul Propagandei. Până să fie cooptat, în 1934, ca membru al Societăţii Scriitorilor Români, se făcuse cunoscut prin proza (la …

Read More »

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, traducător, redactor şi academician. Este fiul Aureliei (născută Buiculescu) şi al lui Vasile Oprea, care îşi schimbă numele în Dumitrescu. Tatăl este cizmar şi proprietar al unui magazin de încălţăminte pe Calea Griviţei din Bucureşti. Dumitrescu (al cărui prenume la naştere este Gheorghe) face cursul primar la Şcoala „Regina Margherita” şi la Şcoala nr. 28, apoi studii secundare la Liceul „Marele Voievod Mihai” din Bucureşti (1930-1939). În clasa a VI-a, împreună cu Marin Sârbulescu şi cu alţi colegi, editează revista „Licăriri”, unde publică primele versuri. …

Read More »

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută Chirca) şi al lui Adrian Dumitrescu, maistru mecanic. Dumitrescu urmează Liceul „Ioniţă Assan” din Caracal, după absolvirea căruia lucrează ca metodist la Casa de Cultură din Slatina (1976-1978) şi ca metalurgist la întreprinderea de Aluminiu din acelaşi oraş (1978-1980). Între 1980 şi 1984, este student la Facultatea de Ziaristică din Bucureşti. Chemat de Adrian Păunescu, ca redactor, la „Flacăra” (1984-1985), mai activează în redacţiile publicaţiilor „Rebus” (1985-1987) şi „Filatelia” (1987-1989). A colaborat la „Familia”, „Luceafărul”, „România literară” şi „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. În 1990, …

Read More »

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. Este fiul Mariei (născută Ana) şi al lui Petre Dumitraşcu, silvicultor. A urmat cursurile gimnaziale şi liceale la Borca. După absolvirea liceului (1974), lucrează ca merceolog şi profesor suplinitor. Între 1983 şi 1987, urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Este profesor în Borca şi muzeograf la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, iar după decembrie 1989, consilier la Inspectoratul Judeţean pentru Cultură Neamţ. Debutează cu un grupaj de poeme în „Tomis” (1976) şi editorial cu Furtunile memoriei (1984), volum care e …

Read More »