Literatură

Becri-Mustafa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Schiţa unei drame istorice în trei acte cu acest titlu se află pe fila 14r din manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 2.253 şi este scrisă de Vasile Alecsandri cu cerneală neagră. Ea cuprinde numai lista personajelor (7 la număr) şi planul celor trei acte pe care urma să le aibă piesa. Subiectul este prelucrat de Alecsandri în legenda Murad Gazi sultanul şi Becri-Mustafa, după Dimitrie Cantemir, la începutul anului 1876, când, trimite scrierea lui Iacob Negruzzi pentru a fi publicată în „Convorbiri” (conferă scrisorile adresate acestuia la 4 şi 10 februarie şi 8 martie 1876 – în Vasile Alecsandri, Scrisori), …

Read More »

La Bucureşti, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

În scrierile sale dramatice de după 1862, Vasile Alecsandri critica multele păcate ale administraţiei şi politicii guvernelor succesive ale lui Al. I. Cuza, fără a trece, bineînţeles, cu vederea demagogia liberală, care îl dezgusta în aceeaşi măsură în care îl sufoca „atmosfera măririlor” (conferă G.C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri). Retragerea poetului la Mirceşti se datora în bună măsură nu numai sentimentului de mulţumire ce-l încerca în acest loc plin de farmec şi de linişte, ci şi dorinţei sale de a se afla cât mai departe de atmosfera în care era nevoit să trăiască la oraş şi pe care o …

Read More »

Sânziana şi Pepelea, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

După apariţia în volum a lui Despot-Vodă, Vasile Alecsandri părăseşte Bucureştii, pe la jumătatea lui aprilie 1880. Întors la Mirceşti, el se apucă îndată să scrie o nouă piesă, de un gen cu totul nou nu numai în creaţia sa, ci şi în dramaturgia românească. Era „o piesă de inspiraţie folclorică, ale cărei episoade şi personaje sunt în cea mai mare parte a lor luate din poveştile atât de pline de fantezie ale poporului, tratate însă într-un mod ingenios, cu multă subtilitate, cu mult realism, cu multe săgeţi la adresa societăţii contemporane şi cu un infinit umor, de asemenea în …

Read More »

Les bonnets de la comtesse, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

În iarna 1863-1864, când Vasile Alecsandri atinsese vârsta de 43 de ani, faima lui de poet naţional era recunoscută de toată românimea, de o parte şi de alta a Milcovului, de o parte şi de alta a Carpaţilor, piesele sale cuceriseră scenele teatrelor naţionale de la Iaşi şi de la Bucureşti, ca om politic adusese mari servicii Unirii şi consolidării acestui „fapt împlinit”. Retras la Mirceşti, în zilele iernii acelui an pare să i se fi furişat în suflet ispita de a scrie în limba franceză, în versuri alexandrine, o piesă de teatru într-un act, asupra titlului căreia nu se …

Read More »

Sfredelul dracului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Sfredelul dracului, adaptare după L’oiseau de passage, de Bayard, „pune în scenă isprăvile unui intrigant Mustocsidis, care încurcă pe toată lumea şi o pune pe scandal” (George Călinescu, Istoria literaturii române). Ideea adaptării acestei comedii franţuzeşti îl ispiteşte pe Alecsandri, aflat la Mirceşti, în timp ce lucra la definitivarea feeriei Sânziana şi Pepelea, în iarna 1880-1881, iar cel care i-o trezeşte este actorul Iulian, al cărui talent, comic putea fi utilizat cu succes într-o farsă de carnaval, gen de care scriitorul nu-şi mai legase de multă vreme numerele. Pentru a valorifica pe scena Teatrului Naţional, condus de prietenul său Ion …

Read More »

La Turnu-Măgurele, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Scriere ocazională, scena în versuri intitulată La Turnu-Măgurele, a fost compusă pentru o reprezentaţie în folosul răniţilor din războiul de la 1877. În acelaşi, timp Vasile Alecsandri scria poeziile ce vor forma ciclul Ostaşii noştri, publicate mai întâi în „Convorbiri literare”. Prima menţiune a piesei o aflăm într-o scrisoare adresată lui Iacob Negruzzi la 1 decembrie 1877: „După Peneş vor mai urma, cred, şi alţii… precum şi o mică comedie în versuri, intitulată La Turnu-Măgurele” (Vasile Alecsandri, Scrisori). Patru zile mai târziu, la 4 decembrie, poetul mărturisea nepoatei sale Lucia Duca: „trăiesc cu gândul viaţa militară a bravilor noştri soldaţi …

Read More »

Cucoana Chiriţa în balon, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Scrisă, probabil, în toamna anului 1874, în tihna de la Mirceşti, „farsa de carnaval” Cucoana Chiriţa în balon era destinată a fi interpretată de acelaşi Matei Millo care interpretase pentru prima oară rolul Chiriţei cu aproape un sfert de veac mai înainte (conferă scrisoarea către Iacob Negruzzi, datată 16 octombrie 1874 – în Vasile Alecsandri, Scrisori, 1904). Alecsandri îi trimite manuscrisul la Bucureşti şi, întrucât Millo întârzia să confirme primirea acestuia, poetul îşi exprima curând nerăbdarea: „Îţi anunţ că am realizat unul din visurile dumitale dragi, acela de a te urca în balon în costumul Chiriţii, ba mai mult, îţi …

Read More »

Modista şi cinovnicul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

La 5 februarie 1841, trei luni după prezentarea cu succes a piesei Farmazonul din Hârlău, Alecsandri aducea în faţa publicului ieşean o nouă piesă, Cinovnicul şi modista, prelucrare, ca şi cea dintâi, dar, ca şi cealaltă, „cu acţiunea şi personajele din viaţa Iaşilor de atunci – ceea ce era de natură să încânte şi să atragă mulţi spectatori” (conferă G.C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri). În cele două piese – „farse uşoare, bizuite numai pe comic de situaţie […], ironia la adresa provincialilor fascinaţi de moravurile din capitală şi satira deprinderilor moderne sunt singurele atitudini critice ale tânărului dramaturg, dispus …

Read More »

Farmazonul din Hârlău, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

După cum se ştie, prin contractul semnat la 18 martie 1840 cu guvernul din Moldova, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu se însărcinau cu direcţia teatrelor francez şi român reunite, pentru o perioadă de patru ani, începând de la 15 mai. Alături de alte obligaţii pe care şi le asumau: procurarea sălii, a decorurilor corespunzătoare fiecărei piese, angajarea actorilor, a orchestrei, cei trei directori trebuiau să se ocupe şi de întocmirea repertoriului şi să asigure un număr de 100 de reprezentaţii pentru stagiunea 1840-1841, din care 75 franţuzeşti şi 25 româneşti. Lipsa unui repertoriu de piese româneşti îi determină …

Read More »

Teatrul lui Vasile Alecsandri

Interesul lui Vasile Alecsandri pentru scenă pare să fi fost stârnit încă de timpuriu de preocupările tatălui său pentru un teatru în „limba patriei”, accesibil tuturor (G.C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, Bucureşti, 1965). Tânăr de 17-18 ani, aflat la studii la Paris, el se duce, probabil, adesea la teatru, unde are prilejul să cunoască „acea specie dramatică uşoară, agreabilă, accesibilă publicului, a vodevilului, pe care Scribe, cel atât de la modă, îl îmbogăţise, înlocuind vechile personaje convenţionale prin unele mai reale, cu vorbirea lor, cu ticurile lor, personaje luate din mijlocul societăţii şi făcând publicul să râdă, dar să …

Read More »