Literatură

Cucoana Chiriţa în voiagiu, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Cucoana Chiriţa în voiagiu, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris, probabil, în toamna sau iarna anului 1863, la Mirceşti, cânticelul a fost prezentat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în februarie – martie 1864, în interpretarea lui Matei Millo. „Un mare succes de public a obţinut şi Cucoana Chiriţa la Paris – ne informează Ioan Massoff -, săli pline aclamând pe Millo, despre care cronicarul Ulysse de Marsillac scria: «Trebuie văzută Chiriţa prezentată de către cel de-al doilea creator al ei: Millo. Nu se poate concepe Chiriţa fără Millo. Nu se poate închipui tot ce acest excelent artist …

Read More »

Ion Păpuşăriul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Ion Păpuşăriul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris probabil în aceeaşi vreme cu Surugiul, cânticelul comic a fost prezentat pentru prima dată pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, în interpretarea lui Luchian. Ioan Massoff (Teatrul românesc, Bucureşti, 1966, vol. II) menţionează că în stagiunea 1864-1865 „Luchian a obţinut succes în piesetele lui Alecsandri, Ion Păpuşerul, Paraponisitul, Gură-Cască”. A fost publicat în „Convorbiri literare”, nr. 21 din 1 ianuarie 1868 (în „Galeria dramatică de tipuri contimpurane”, Ion Păpuşariul), apoi în Opere complete, 1875. Manuscrisul autograf la Biblioteca Academiei Române, manuscrisul nr. 3.290. Vasile Alecsandri

Read More »

Surugiul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Surugiul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris prin 1860, odată cu alte câteva din „galeria de tipuri contimpurane”, cânticelul a fost prezentat în premieră pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, în interpretarea lui Luchian. A fost publicat în „Foaia Societăţii…”, nr. 4 din 1 aprilie 1867; „Convorbiri literare”, nr. 23 din 1 februarie 1868 (în seria: „Galeria dramatică de tipuri contimpurane”); Opere complete, 1875. În manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 3.349 se află autograful trimis de Vasile Alecsandri lui Alecu Hurmuzachi după care s-a tipărit piesa în „Foaia Societăţii”. Caietul în care se află manuscrisul cânticelului conţine şi …

Read More »

Sandu Napoilă, ultra-retrogradul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Sandu Napoilă, ultra-retrogradul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Cânticelul a fost intitulat pe rând Retrogradul, Şatrariul Timofti Napoilă, retrogradul, Timofte Napoilă, ultra-retrogradul şi, în cele din urmă, Sandu Napoilă, ultra-retrogradul. A fost scris în acelaşi timp cu perechea sa Clevetici, ultra-demagogul, ambele cânticele au fost prezentate şi publicate împreună (în Opere complete, 1875). Vasile Alecsandri

Read More »

Clevetici, ultra-demagogul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Clevetici, ultra-demagogul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Cânticelul s-a numit la început Demagogul, apoi Clevetiri, demagogul, iar în cele din urmă Clevetici, ultra-demagogul. A fost scris în toamna anului 1860, mai precis în luna octombrie, căci la 26 ale acestei luni Alecsandri îl anunţa pe Ion Ghica, prietenul său, că îşi îmbogăţise repertoriul dramatic cu alte câteva piese: Lipitorile satului, Zgârcitul risipitor, Satul lui Cremine, Retrogradul şi Demagogul. De altfel, în acelaşi sens pledează şi manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 809 (dăruit Academiei de Ion Ghica), în care se află grupate următoarele scrieri dramatice: Şatrariul Timofti Napoilă, retrogradul. …

Read More »

Herşcu Boccegiul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Herşcu Boccegiul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris în 1851, cânticelul a fost interpretat pentru prima oară pe scena teatrului din Iaşi, în acelaşi an, de Matei Millo. A fost publicat în volumele: Teatru românesc. Repertoriul dramatic, 1852; Potpuri literar, 1854; Vioara teatrului românesc, 1857 (cupletele); Opere complete, 1875. Figura pitorească a evreului negustor ambulant de mărunţişuri, cu existenţa lui trudnică, strivit de concurenţa necruţătoare a marii negustorimi, este înfăţişată de Alecsandri cu simpatie şi compasiune, ca şi celelalte personaje din cadrul „galeriei de tipuri contimpurane” pe cale de dispariţie: neuitatul Barbu Lăutarul, Mama Angheluşa, Stan Covrigarul etc. …

Read More »

Mama Angheluşa, doftoroaie, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Mama Angheluşa, doftoroaie, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris în aceeaşi vreme cu Şoldan Viteazul şi Barbu Lăutarul, şi acest cânticel a fost prezentat în 1850 pe scena teatrului din Iaşi, cântat de Millo. Mama Angheluşa se înscrie în galeria figurilor pe cale de dispariţie în acea vreme, pe care Alecsandri le consemna pentru urmaşi. A fost publicat în volumele: Teatru românesc. Repertoriul dramatic, 1852; Potpuri literar, 1854; Vioara teatrului românesc, 1857 (cupletele: Iată, iată şi mătuşa, Ştiu să fac şi cu ulcica, Ştiu să sting în apă rece, Mai ştiu leacuri multe încă, Credeţi, credeţi pe mătuşa, …

Read More »

Şoldan Viteazul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Şoldan Viteazul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris în 1850, cânticelul a fost prezentat, în interpretarea lui Millo, pe scena teatrului din Iaşi, în toamna aceluiaşi an, cum ne informează următorul anunţ apărut în „Zimbrul”, nr. 43 din 27 noiembrie 1850: „Teatru Naţional Gioi în 30 no[ie]mvrie, se va reprezenta pentru al II-lea abonament […]. În ziua reprezentării, cânticelul era publicat şi în „Zimbrul”, nr. 44 din 30 noiembrie 1850. În anul următor apărea în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 7 din 15 februarie 1851, apoi în volumele: Teatru românesc. Repertoriul dramatic a d-lui Vasile Alecsandri, …

Read More »

Pânea amară a exilului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Această scrisoare către Ion Ghica a fost publicată în „Convorbiri literare”, nr. 9 din 1 decembrie 1890, după moartea lui Vasile Alecsandri, însoţită de următoarea notă a lui Iacob Negruzzi, intitulată O scrisoare inedită a lui Alecsandri către Ion Ghica: „Din corespondenţa pe care Alecsandri şi Ion Ghica o începuse împreună în revista noastră şi pe care numai cel din urmă a urmat-o regulat, Alecsandri a publicat o singură scrisoare la 1 august 1880. Este acea care istoriseşte isprăvile ţiganului Porojan. Mai târziu, la 1881, Alecsandri mi-a trimes o a doua scrisoare, neisprăvită încă, în care vorbeşte de pânea amară …

Read More »