Literatură

Activitatea diaconului Coresi

Tipograf şi traducător de cărţi în limba română, diaconul Coresi era originar din Târgovişte. A învăţat arta tipografică în oraşul natal, la tiparniţa reînfiinţată în 1545 pe lângă curtea domnească. Ajuns meşter, Coresi a desfăşurat în Ţara Românească şi în Şcheii Braşovului o activitate tipografică prodigioasă, prin stăruinţa lui fiind tipărite 35 de cărţi, număr impresionant pentru o epocă în care tiparul se afla încă la începuturi. Coresi a fost sprijinit în munca sa de ajutoare pricepute între care meşterii Călin, Lavrentie, Lorint Mănăilă şi fiul său Şerban. Între anii 1556 şi 1583 au văzut lumina tiparului în limba română …

Read More »

Literatura istorică în Transilvania în secolul al XVII-lea

Literatura istorică în limba latină, din epoca de decadenţă a umanismului, e mult redusa ca volum faţa de literatura istorică în limba maternă. Cele mai reprezentative figuri ale acestei istoriografii au fost Gaspar Bojthi Veress, Ioan Bethlen şi Wolfgang Bethlen. Toţi trei sunt nobili în slujba principilor, curteni (Bojthi Veress) şi cancelari (cei doi Bethlen). Ei scriu de pe poziţiile clasei dominante şi în operele lor se reflectă numai preocupările acesteia, vădind o lipsă de înţelegere faţă de ţăranii exploataţi, a căror „iobăgie veşnică” se înăspreşte acum. Opera lui Gaspar Bojthi Veress (Boitinus, 1595 – decedat după 1640), intitulată De …

Read More »

Tipografiile şi bibliotecile din Transilvania în secolul al XVII-lea

Tipografiile s-au transformat în parte, în cursul veacului al XVII-lea, din tipografii particulare în instituţii culturale de caracter oficial, legate de curtea princiară, de oraşe, de biserici, de colegii. Conducătorii acestor tipografii au fost în majoritatea cazurilor teologi, care au privit activitatea lor ca pe o misiune în slujba bisericii. Centrul tipografic principal din Transilvania care se mutase de la Sibiu la Cluj, se mută acum la Alba Iulia, iar la unele curţi (pe domeniul Bethlen din Criş, 1684) şi mănăstiri (Şumuleu-Ciuc, prin Ioan Caioni, 1676) se întemeiară tipografii noi. Cele mai înfloritoare tipografii din veacul precedent, după o vegetare …

Read More »

Beletristica în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Literatura laică citită în veacul al XVIII-lea în Moldova şi în Ţara Românească cuprindea atât scrieri în limbi străine, cât şi scrieri în româneşte. Cele dintâi în special în limba greacă, dar într-o măsură tot mai însemnată şi în alte limbi – franceză, italiană, rusă etc. – cuprindeau în primul rând clasicii antichităţii, dar şi opere beletristice mai recente, în original, în traduceri sau în prelucrări. Ele circulau fie în tipărituri venite din afară, fie în manuscrise. De obicei, operele care s-au tradus în româneşte au fost citite mai întâi – un răstimp mai scurt sau mai lung – în …

Read More »

Literatura didactico-ştiinţifică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

În domeniul pregătirii ştiinţifice, ca şi într-acel al lecturilor literare, trebuie să facem o distincţie între cunoscătorii de limbi străine pregătiţi m şcolile greceşti, adică elemente îndeobşte din sânul clasei dominante, şi cărturarii mai modeşti, care citeau doar în propria limbă şi cel mult în slavoneşte. Pentru cei dintâi, posibilităţile erau mult mai largi, noţiunile ştiinţifice fiindu-le mai uşor accesibile. În afara cărţilor rămase până azi sau menţionate în cataloagele de biblioteci, s-au păstrat foarte numeroase caiete de note ale elevilor din acea vreme sau de cursuri ale profesorilor, care arată cunoştinţele de matematici, ştiinţe fizico-naturale, geografie ce se dobândeau …

Read More »

Literatura filozofico-ştiinţifică în Transilvania în secolul al XVII-lea

Varianta transilvană a cartezianismului a fost departe de a reprezenta întregul conţinut de idei al acestui curent, totuşi, prin influenţa sa asupra educaţiei păturilor instruite, a contribuit la dezvoltarea interesului pentru ştiinţele naturii. Rolul cel mai însemnat în răspândirea noilor curente de idei l-a jucat Ioan Apaczai Csere (1625-1659). Acest fiu de ţăran din regiunea Braşovului, după studiile urmate la colegiul din Alba Iulia, a petrecut cinci ani la universităţile din Olanda (1648-1653), mai ales la Utrecht. Încă în Olanda fiind, el a alcătuit Enciclopedia maghiară (Magyar Encyclopaedia), Utrecht (1653) destinată ca manual pentru şcolile din Transilvania. Marea noutate a …

Read More »

Literatura religioasă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Cea mai mare parte a scrierilor veacului al XVII-lea, manuscrise sau tipărite, au cuprins religios. Lucrul nu e de mirare, dacă ne gândim că religia constituie forma principală a ideologiei în societatea feudală, că biserica era o instituţie deosebit de puternică şi bogată, simţind necesitatea absolută a folosirii textelor scrise şi sprijinită puternic de statul care îşi găsea el însuşi în biserică principalul suport ideologic. Aşa cum arată Engels, biserica „învăluia orânduirea feudală cu aureola graţiei divine”. Literatura religioasă circula în trei limbi: slavonă, română şi, mai ales în ultima parte a veacului, în greceşte. Dacă scrierile în greceşte, a …

Read More »

Literatura religioasă în Transilvania în secolul al XVII-lea

Secolul al XVII-lea a dus cu un pas înainte marea iniţiativă a secolului trecut: întrebuinţarea limbii materne în literatură. În acest timp, cu toată stăruinţa umanistă pentru limba latină, firul conducător al evoluţiei culturale generale în Transilvania e marcat de literatura în limba maternă. Literatura în limba română din Transilvania are în acest veac, ca de altfel şi literaturile celorlalte naţionalităţi conlocuitoare, un pronunţat caracter religios. Deşi Transilvania nu mai e pe primul plan în dezvoltarea culturii româneşti, ca în veacul al XVI-lea, totuşi rolul cultural al mitropoliei ortodoxe din Alba Iulia e important prin tipărirea a numeroase cărţi religioase …

Read More »

Literatura juridică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Legiuiri scrise circulau în ţările noastre, în manuscris şi în limba slavonă, încă din veacul al XV-lea. În jumătatea a doua a secolului al XVI-lea găsim şi traduceri în româneşte, iar una dintre ele, Pravila sfinţilor apostoli, este chiar tipărită de către Coresi. Ulterior, nu numai că acţiunea de traducere şi tipărire a acestor legiuiri scrise capătă o amploare mai mare, dar fără îndoială că şi folosirea lor în practică e făcută pe o scară mai largă. Pe de altă parte, deosebit de important este faptul că în timp ce nomocanoanele secolelor al XV-lea şi al XVI-lea erau în primul …

Read More »

Literatura orală populară în timpul feudalismului pe teritoriul României

Alături de literatura scrisă a clasei dominante, a existat în evul mediu timpuriu şi o producţie literară orală. Caracterul şi amploarea ei sunt însă foarte greu de stabilit, din pricina pierderilor şi transformărilor pe care le suferă în chip natural o literatură de acest gen. Literatura orală a circulat deopotrivă în sânul populaţiei româneşti, ca şi la cea maghiară şi săsească. Ea a cuprins două mari categorii, menite să exprime poziţia şi interesele celor două clase cu interese antagonice: literatura populară şi literatura feudală de curte. Producţii ale literaturii populare, cum sunt poveştile, au circulat fără îndoială şi în mediul …

Read More »