Geografie

Oraşele şi târgurile din Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Organizare şi administraţie În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, oraşele şi târgurile au făcut şi administraţie progrese, cu toate distrugerile suferite în timpul războaielor austro-ruso-turce desfăşurate pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti. O anchetă din 1769 întocmită de autorităţile ruse, ca şi unele descrieri ale călătorilor străini, subliniază starea precară a unora din aceste aşezări cu caracter urban (Tecuci, Focşani, Buzău, Brăila, Giurgiu), care însă, după război, s-au refăcut într-un timp relativ scurt. Cele mai importante oraşe din cele două principate erau capitalele lor: Bucureşti şi Iaşi. Prin numărul populaţiei şi prin activitatea …

Read More »

Organizarea oraşelor din Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Unităţile administrative şi judiciare amintite: scaunele, districtele, comitatele, precum şi episcopiile, îşi aveau reşedinţele în târguri şi oraşe. Organizarea administrativă şi judecătorească a oraşelor este în legătură cu dezvoltarea economică şi socială, atât a lor, cât şi a unităţilor teritorial-politice mai mari din care făceau parte. Aspectul administrativ-judecătoresc era rezultatul prefacerilor petrecute în viaţa economică şi socială a oraşelor. În organizarea şi conducerea oraşelor se înregistrează anumite schimbări, determinate de evoluţia raporturilor dintre oraş şi sat, de transformările din baza social-economică a oraşului, de intensificarea luptei de clasă dintre orăşeni şi feudali şi de contradicţiile dintre păturile populaţiei orăşeneşti, precum …

Read More »

Populaţia Dobrogei în epoca romană. Clasele sociale

Înmulţirea aşezărilor de tot felul în Dobrogea romană, trebuie pusă în legătură pe de altă parte şi cu sporirea populaţiei ei. Documentele din epoca romană ne îngăduie să cunoaştem mai multe categorii de populaţie, a căror poziţie socială şi economică deosebit de variată ne este în parte cunoscută. Populaţia autohtonă a Dobrogei a rămas şi în epoca romană în marea ei majoritate geto-dacică. Unele infiltraţiuni mai vechi de populaţie străină, ca de pildă grupurile de sciţi documentate cu trei veacuri mai înainte, s-au topit în masa populaţiei geto-dacice din Dobrogea. Prin faptul cuceririi, populaţiei băştinaşe geto-dacice care se opusese în …

Read More »

Caracteristicile, formarea şi evoluţia reliefului României

Armonia şi proporţionalitatea reliefului Relieful ţării noastre reprezintă substratul pe care se desfăşoară toate activităţile social-economice. Totodată, pe suprafaţa reliefului interferează factorii naturali (climă, hidrografie, vegetaţie, soluri, alcătuire geologică, forme şi tipuri de relief) şi social-economici (populaţie, aşezări, activităţi economice, amenajări antropice), creându-se un teritoriu calitativ nou, denumit spaţiu geografic. Acesta include deopotrivă elemente vizibile (peisaje geografice), fenomene şi succesiuni (ale mediului geografic privit ca sistem), precum şi anumite caracteristici calitative care îi conferă atributul de mediu înconjurător (înţeles ca mediu înconjurător al omului şi al societăţii omeneşti). Elementul care conferă o mare diversitate şi specificitate caracteristicilor generale, regionale şi …

Read More »