Geografie

Condiţiile cadrului natural-geografic al Ţării Haţegului

Consideraţiile geografice prilejuite de precizarea limitelor teritoriale ale cercetării noastre se cer completate cu principalele date privind, condiţiile geografice şi mai ales resursele naturale ale Ţării Haţegului. Subiectul este foarte important pentru cunoaşterea specificului local, a raporturilor dintre societatea haţegană şi teritoriul în care ea a locuit şi în care s-a dezvoltat, teritoriu care i-a asigurat cele necesare traiului imprimându-i totodată anumite trăsături particulare. Studii recente de geologie, geomorfologie sau de geografie economică dedicate Ţării Haţegului reflectă interesul crescând al respectivelor discipline pentru regiunea de care ne ocupăm. Preluând şi folosind datele acestor cercetări, nu pierderii din vedere faptul că …

Read More »

Oraşele din ţările române în anii 1848-1864

Oraşele şi târgurile s-au dezvoltat necontenit în anii 1848-1864. S-a accentuat diferenţierea lor de sate, în cadrul procesului de dezvoltare a pieţei şi de separare a meşteşugului de agricultură. Adâncirea diviziunii sociale a muncii stătea la baza dezvoltării centrelor urbane, a ruperii complete sau parţiale de agricultură a unui număr tot mai mare de locuitori. Au apărut unele târguri noi, îndeosebi în Moldova. Aici erau 44 de oraşe şi târguri în 1849 şi 90 la recensământul din 1859-1860. Este însă de remarcat că între cele 90 de oraşe şi târguri 48 erau târguşoare cu o populaţie mai mică de 1.000 …

Read More »

Populaţia Transilvaniei în secolul al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea, mai ales în cea de a doua jumătate, reprezintă în general, în comparaţie cu cel precedent, o epocă de linişte internă, fără războaie pustiitoare, ceea ce a avut ca urmare creşterea simţitoare a populaţiei. Datele statistice în această privinţă reprezintă rezultatele unor numărători parţiale. Cel dintâi recensământ general a fost întreprins abia în 1785-1786, pe timpul lui Iosif al II-lea, când au fost înregistraţi în principatul Transilvaniei 1.440.986 de locuitori stabili, 20.833 veniţi din alte părţi şi 23.218 notaţi ca lipsind temporar de la domiciliul lor. Pentru a afla totalul populaţiei mai trebuie însă adăugaţi soldaţii şi …

Read More »

Râurile Sciţiei

Afară de popoarele Sciţiei, Herodot ne vorbeşte şi de râurile ce curgeau prin ea. Lucru destul de straniu, că el nu vorbeşte de munţi. Regiunea Sciţiei este pentru el un şes plan, fără vreo ridicătură însemnată. Acest caracter general al ţârei se vede că îl stăpâneşte pe Herodot în toate locurile unde vorbeşte de ea; la munţi nici pare a se gândi. După cât se vede, el nu a fost informat despre existenţa unor asemenea şi mai ales nu de acea a munţilor apuseni, Carpaţii. Dacă ne vom aminti însă că Herodot s-a oprit mai mult la gura Boristenului, de …

Read More »

Oraşele din Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Transformările care s-au produs în viaţa economică-socială, analizate în paragrafele precedente, au avut o puternică înrâurire şi asupra dezvoltării oraşelor. Acestea încep să-şi schimbe înfăţişarea, populaţia lor creşte, iar procesul de diferenţiere socială se desfăşoară într-un ritm mai viu. Un număr crescând de orăşeni care făceau şi agricultură renunţă la acesta sursă de venit, dedicându-se unor îndeletniciri specific orăşeneşti. În 1831, potrivit statisticilor, populaţia Bucureştilor se ridică la 13.065 de familii (aproximativ 65.325 de locuitori), iar cea a Iaşilor a crescut de la 21.000-22.000 de locuitori în 1822 la aproximativ 60.000 în 1845. După aceleaşi statistici, care nu oglindesc întreaga …

Read More »

Noi oraşe romane în Dobrogea

Urmele arheologice şi epigrafice descoperite în cele mai multe dintre aceste localităţi dovedesc ca, pe lângă funcţiunea lor militară, ele au avut în cursul secolelor II-III d.Hr. o dezvoltare edilitară legată de viaţa civilă. Din acest punct de vedere trebuie amintite în special oraşele Troesmis şi Tropaeum Traiani. Cel dintâi trece în 46 d.Hr. sub paza unei trupe auxiliare, probabil ala I Pannoniorum, pentru ca, în vremea lui Traian, să devină garnizoana legiunii a V-a Macedonica. Înainte încă de această dată este foarte probabil că în jurul acestui centru s-au adunat funcţionari ai vămii de la Dunăre, negustori, veterani împroprietăriţi …

Read More »

Oraşul şi lumea sa în timpul Evului Mediu

Din ce în ce mai numeroase şi mai dezvoltate pe măsura trecerii timpului, oraşele şi târgurile au fost la început centre meşteşugăreşti şi comerciale. Unele din aceste centre au devenit importante sedii politico-administrative şi ecleziastice. În strânsă legătură cu activităţile economice promovate în spaţiul urban, au apărut şi s-au afirmat cu tot mai multă forţă pături sociale noi, cu interese diferite. Cultura acestora a avut puternice accente laice şi pragmatice, ceea ce le-a făcut să fie mult mai permeabile progresului în toate domeniile. Târguri şi oraşe Oraşele şi târgurile din teritoriile româneşti – unele anterioare formării statelor, altele apărute începând …

Read More »

Satele târguri şi oraşele din Europa. Lumea rurală

Societatea românească a evoluat, de-a lungul timpului, în strânsă legătură cu schimbările care au avut loc în Europa. În secolele XIX-XX spaţiul geografic românesc s-a modernizat. Cucerirea independenţei, unificarea naţională, democratizarea societăţii s-au înfăptuit în această perioadă. În acelaşi timp statul român a asigurat minorităţilor naţionale drepturi egale cu cele ale românilor. În perioada interbelică s-au dezvoltat în România, la fel cum s-a întâmplat în Europa, o serie de grupări politice care atentau la viaţa politică democratică. Intr-o conjunctură externă favorabilă acestea au instaurat în România regimuri dictatoriale. Civilizaţia romană sub Imperiu era de tip urban. Născută din transformarea oraşelor …

Read More »

Oraşele şi satele din Dacia romană

Aşezările întemeiate în Dacia se împart, după caracterul şi statutul lor de organizare, în oraşe, sate şi aşezări întemeiate în jurul castrelor, numite canabae. Primul oraş întemeiat în Dacia după cucerirea romană a fost Sarmizegetusa, o fondaţie a împăratului Traian. Ea este în acelaşi timp şi singurul oraş din Dacia întemeiat printr-o adevărată colonizare. Oraşul a primit de la întemeiere titlul de colonia şi dreptul italic (ius Italicum), iar locuitorii lui au fost înscrişi în tribul Papiria, din care făcea parte şi împăratul. El e situat la capătul de vest al câmpiei Haţegului, pe locul satului Grădişte, care astăzi a …

Read More »

Oraşele şi corporaţiile din Anglia

Pentru a înţelege cum, după Marea Cartă, controlul feudal s-a transformat cu încetul în control parlamentar, trebuie studiată mai întâi naşterea, în Anglia Evului Mediu, a unor noi forţe – comunităţile. Dreptul feudal proteguieşte pe proprietarul războinic şi, indirect, pe şerbii acestuia. Dar o societate care nu mai era tulburată de invazii şi care puţin câte puţin se îmbogăţea nu putea rămâne războinică şi agricolă. Citadinii, neguţătorii, studenţii, în fine, toţi acei care nu intrau în cadrele societăţii feudale nu aveau posibilitatea de a trăi în siguranţă decât dacă se grupau. Orăşenii unui târg, meseriaşii unei corporaţii, studenţii unei universităţi, …

Read More »