Finanţe

Moneda geto-dacă

Dezvoltarea forţelor de producţie, care au luat un avânt deosebit în cursul celei de-a doua perioade a culturii geto-dace, a creat condiţiile unei producţii de mărfuri. Aceasta a dus la nevoia baterii monedei locale, menită să servească procesul de schimb. Societatea geto-dacă aprecia profund foloasele acestui mijloc comod şi universal de evaluare a mărfurilor, care este banul. Monedele de import, oricât de mare era afluenţa lor ca urmare a unei creşteri asidue a schimburilor cu oraşele pontice şi cu statele elenistice, nu erau de ajuns pentru noile nevoi ale unei societăţi locale dezvoltate. De aci iniţiativa păturilor avute ale triburilor …

Read More »

Fiscalitatea în Moldova şi Ţara Românească (1774-1821)

Între 1774 şi 1829, regimul fiscal a rămas în esenţă ceea ce a fost în perioada anterioară: principalul mijloc de îndestulare a turcilor, a domnilor fanarioţi şi a boierilor. Nevoile crescânde ale Imperiului Otoman şi mijloacele tot mai reduse, în urma pierderilor teritoriale, de a le satisface, schimbările rapide ale domnilor şi concurenţa aprigă a candidaţilor la domnie au făcut ca sarcinile fiscale ale Principatelor române faţă de Poartă să crească necontenit şi ca fiscalitatea să ia formele cele mai apăsătoare. Domnii, care ajungeau în scaun copleşiţi de datorii, fără certitudinea că vor fi menţinuţi măcar trei ani, erau grăbiţi …

Read More »

Finanţele statului, încercările de reformă şi dările în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Impozitele În ce priveşte înmulţirea şi creşterea impozitelor, aceasta nu se poate tăgădui, căci doar din veacul al XVI-lea sarcinile ţărilor române deveniseră din ce în ce mai apăsătoare. Statul turcesc se organizase din ce în ce mai mult pe abuzul puterii publice şi, cu cât timpul trecea, cu atât mai mult se adresau principatelor dunărene pentru îndestularea nevoilor împărăţiei, precum şi a nesaţului marilor şi micilor demnitari şi a paraziţilor de Curte. Războiul sfânt nu mai aducea nici o pradă; favoarea Porţii nu mai era cumpărată cu daruri scumpe, multe provincii erau lipsite aproape de orice însemnătate pentru vistieria …

Read More »

Fiscalitatea în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Sporirea continuă a cererilor turceşti a făcut ca, mai mult decât în epoca precedentă, problemele fiscale să se afle în centrul preocupărilor domniei. Obligaţiile băneşti ale ţărilor faţă de Poartă şi cheltuielile interne erau împlinite din dările plătite de locuitori către vistierie sub numele general de bir şi dările pe avere, de mai multe feluri, către cămară. Cercetarea cărţilor de privilegii date de domni, în care sunt enumerate scutirile, arată mulţimea şi varietatea dărilor, reintroduse după anularea reformei lui Brâncoveanu de către Ştefan Cantacuzino. Aceeaşi mulţime de dări exista în Moldova în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihai …

Read More »

Circulaţia monetară şi camăta în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

În lipsa unei monede bătute în Moldova sau Ţara Românească, circulaţia monetară este alimentată de exportul de produse româneşti pe pieţele străine. Dar afluxului de monedă provenind dintr-o balanţă comercială activă îi corespunde o scurgere continuă de numerar spre Constantinopol, pentru achitarea obligaţiilor băneşti care se aflau în continuă urcare. Aceasta face ca, în ciuda creşterii cantităţii de numerar venite din afară, faţă de înmulţirea tranzacţiilor, moneda aflată în circulaţie să fie în fapt insuficientă. De aici au derivat folosirea mai departe la efectuarea plăţilor calculate în monedă a vitelor sau a unor produse, pe de o parte, şi larga …

Read More »

Organizarea fiscală în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Transformările economice şi sociale, precum şi schimbările politice care s-au produs în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în Moldova şi Ţara Românească, au cauzat prefaceri esenţiale şi în domeniul organizării lor fiscale. În lupta pentru continuarea centralizării statului şi a satisfacerii obligaţiilor economice către turci, domnia avea nevoie de asigurarea unei baze fiscale solide. Sporirea veniturilor statului se putea asigura numai prin reorganizarea sistemului fiscal şi în primul rând, avându-se în vedere opoziţia dârză a ţărănimii, prin întărirea aparatului fiscal al statului, cu deosebire a celui de represiune. În ansamblul măsurilor de reorganizare fiscală, punctul central l-au ocupat …

Read More »

Finanţarea, înzestrarea şi aprovizionarea armatei române în timpul Războiului de Independenţă

Refuzul puterilor europene de a recunoaşte independenţa României a demonstrat încă odată că singura cale posibilă de a se scutura jugul otoman era participarea la război alături de Rusia. Dar, deşi participarea României la război pentru a-şi apăra independenţa cu armele era o necesitate evidentă, moşierimea, indiferent dacă făcea parte din partidul conservator sau liberal, sub pretextul respectării neutralităţii a continuat să se opună pregătirilor militare. Atitudinea moşierimii se datora şi faptului că ea nu voia să pună arme în mâna maselor ţărăneşti, temându-se ca nu cumva în felul acesta să se aducă vreo ştirbire marii proprietăţi. Din aceste considerente, …

Read More »

Mijloacele financiare ale insurecţiei pandurilor lui Tudor Vladimirescu

Un argument invocat în sprijinul tezei despre apartenenţa la Eterie a revoluţiei din Ţara Românească este faptul subvenţionării ei de către această societate. După Andrei Oţetea, Eteria a pus la dispoziţia lui Tudor Vladimirescu mijloacele materiale necesare pentru răscularea poporului român şi pentru constituirea oştirii de panduri: „Se ştie acum că fondurile lui Tudor proveneau din casa Eteriei”. Această afirmaţie se întemeiază mai ales pe o presupunere înregistrată de Ilie Fotino (infirmată însă de alte izvoare): „Mulţi… susţineau de probabil, cum că la plecarea sa din Bucureşti…, Tudor se prevăzuse cu destui bani de la… comitetele Eteriei”, anume de la …

Read More »

Banca Naţională a României între economie şi politică la sfârşitul secolul al XIX-lea

Creditul şi finanţele au condiţionat dezvoltarea vieţii economice şi au contribuit la modernizarea României. În februarie 1880, I.C. Brătianu, sprijinit de Eugeniu Carada, unul dintre conducătorii ei timp de 20 de ani, prezintă Parlamentului proiectul de înfiinţare a Băncii Naţionale a României, motivând aportul deosebit al acestei instituţii la constituirea capitalului românesc şi la dezvoltarea economiei naţionale. Banca Naţională a devenit prin lege singura bancă de emisiune, dar şi bancă comercială centrală, funcţionând ca o societate pe acţiuni. Iniţial, banca avea un capital de 30 de milioane de lei (un leu era egal pe atunci cu un franc francez). 10 …

Read More »

Circulaţia monetară în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

În lipsa unui sistem monetar naţional, interzis de stăpânirea otomana, ţările române au fost expuse tuturor inconvenientelor şi daunelor rezultând din haosul monetar al Imperiului Otoman. La începutul secolului al XIX-lea circulau în principate peste 20 de specii monetare, în care nici boierii nu se puteau descurca. Confuzia şi nesiguranţa pe care o întreţinea această varietate de monede au fost agravate prin politica monetară a Porţii, care altera titlul monedelor, bătea chiar monede străine false şi le impunea la un curs arbitrar. Aceste practici au zdruncinat creditul, au creat nenumărate conflicte între creditori şi debitori şi au provocat mari perturbaţii …

Read More »