Economie

Dezvoltarea industrială, comercială şi edilitară a Craiovei la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Craiova – cu cei peste 40.000 locuitori – era un oraş ce avea mici fabrici şi ateliere de produse chimice, maşini agricole, arte grafice, tăbăcării etc. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primul deceniu al celui de al XX-lea, în Craiova se dezvoltă ateliere şi mici fabrici metalurgice, specializate în construirea de maşini şi unelte agricole, pentru a satisface nevoile agriculturii din zona Olteniei. Pe scară mult mai mare, datorită profiturilor ridicate ce se obţineau, s-a dezvoltat industria uşoară. Mai toate stabilimentele industriale erau profilate în prelucrarea produselor agricole, aceasta fiind, de fapt, trăsătura …

Read More »

Dezvoltarea industriei şi a mineritului în Transilvania în perioada 1849-1867

Prin desfiinţarea iobăgiei şi înlăturarea privilegiilor feudale, s-au creat condiţii favorabile pentru formarea industriei capitaliste. Dezvoltarea industriei a fost frânată însă în foarte mare măsură de faptul că Transilvania nu forma împreună cu Moldova şi Ţara Românească un stat unitar naţional, precum şi de dependenţa ţării faţă de Austria şi de existenţa rămăşiţelor feudale. Calea prusacă în dezvoltarea agriculturii şi-a făcut şi ea resimţită influenţa în viaţa industrială. Guvernul imperial, reprezentând interesele industriaşilor din Austria propriu-zisă, a încadrat în 1850 Transilvania în sistemul vamal unic al imperiului, pentru a crea industriei austriece pieţe avantajoase de desfacere şi baze de materii …

Read More »

Dezvoltarea agriculturii şi creşterea vitelor în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Agricultura, ocupaţia principală a locuitorilor Transilvaniei, români, maghiari, secui şi saşi, înregistrează în această perioadă noi progrese. Terenurile de agricultură se extind tot mai mult, atât prin cultivarea de noi pământuri, nelucrate până atunci, cât şi prin defrişări de locuri împădurite. Numeroase documente din secolul al XIV-lea pomenesc pământurile defrişate (terrae extirpatitiae, prata extirpata). Agricultura se dezvoltă într-o măsură apreciabilă chiar şi în regiunile cu relief mai înalt. Suprafeţele însămânţate cu grâne ocupă părţi însemnate din hotarul satelor. La 1326, o aşezare (azi dispărută), situată în hotarele satului Juc se numea „Locul cu grâu”. Importanţa agriculturii e dovedită şi de …

Read More »

Dezvoltarea oraşelor din Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Din punct de vedere numeric, situaţia oraşelor şi târgurilor din Moldova şi Ţara Românească cunoaşte puţine schimbări în primele trei sferturi ale secolului al XVIII-lea. De ridicarea unui oraş nou cu adevărat important nu se poate vorbi. Apar doar câteva târguri noi, cum sunt Filipeştii în Prahova, târgul Cărbuneşti în Gorj – fostul târg al Bengăi sau al Gilortului ridicat din nou – Puţenii în Tecuci, Novoseliţa în ţinutul Hotinului, Oniţcanii în Orhei. Unele aşezări vechi cunosc în această epocă o decadenţă iremediabilă, câteodată redevenind cu timpul simple sate sau dispărând chiar cu totul. Acesta este cazul Băii de Aramă, …

Read More »

Dezvoltarea României în anii 1866-1877

Crearea statului naţional român şi adoptarea în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a legiuirilor cu conţinut burghez au creat un cadru larg pentru dezvoltarea capitalistă a ţării. Burghezia, care alături de moşierime devenise forţa politică în stat, va desfăşura o activitate continuă pentru consolidarea cuceririlor făcute şi pentru obţinerea unor noi poziţii în viaţa economică şi politică a ţării. Concomitent cu dezvoltarea burgheziei, pe arena istoriei începe să se afirme din ce în ce mai mult muncitorimea. Rod al dezvoltării capitaliste a ţării, proletariatul a început să se afirme atunci când în faţa poporului român se aflau probleme fundamentale …

Read More »

Unificarea politică şi administrativă a României

Urmările Unirii de la 1 Decembrie 1918 România Mare se deosebea de cea existentă înainte de război. Suprafaţa ţării crescuse de la 137.000 kmp la 295.049 kmp. Din punct de vedere demografic s-a ivit o situaţie nouă: alături de români există şi un procent destul de important de alte naţionalităţi. Totuşi, majoritatea populaţiei era reprezentată de romani: 71,9%. Reformele adoptate în primul deceniu după unire au schimbat sensibil structurile sociale şi politice. Din punct de vedere instituţional, „noua” Românie era foarte diferită faţă de cea veche. Principala problemă a vieţii politice româneşti în perioada interbelică a fost confruntarea dintre democraţie …

Read More »

Dezvoltarea capitalismului în industria din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar (1867-1878)

Industria extractivă Dintre ramurile industriale din Transilvania, cea mai dezvoltată a continuat să fie şi după 1867 industria extractivă. Principalele produse ale subsolului exploatate în Transilvania erau: sarea, cărbunii, minereul de fier, aurul, argintul şi unele metale neferoase. Dezvoltarea mai accentuată a mineritului în comparaţie cu alte ramuri industriale se explică, pe de o parte, prin resursele naturale ale subsolului Transilvaniei, cunoscute şi exploatate din timpurile cele mai vechi. Motivul de căpetenie îl constituia însă situaţia de dependenţă politică şi economică a Transilvaniei faţă de monarhia habsburgică. În cadrul acesteia, ei i-a fost rezervat rolul de furnizoare de materii prime …

Read More »

Dezvoltarea economică şi socială a Moldovei şi Ţării Româneşti în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Trăsăturile caracteristice ale dezvoltării forţelor şi relaţiilor de producţie din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a veacului al XVI-lea, în condiţiile dominaţiei otomane, au fost: împiedicarea valorificării bogăţiilor naturale, încetinirea ritmului de dezvoltare a principalelor ramuri ale economiei, frânarea dezvoltării oraşelor şi a pieţii interne, intensificarea exploatării ţărănimii printr-o fiscalitate excesivă şi prin încercarea de trecere la forma muncă a rentei ca formă predominantă, care au dus la ruinarea gospodăriei ţărăneşti, legarea de glie a ţărănimii dependente şi o ascuţită luptă de clasă. Dezvoltarea principalelor ramuri ale economiei În a doua jumătate a veacului al XVI-lea, agricultura …

Read More »

Craiova – important centru comercial în epoca destrămării feudalismului

Ţările române se confruntau, în etapa destrămării feudalismului şi afirmării burgheziei, cu probleme din cele mai complexe de ordin economic, social şi politic. Situate la confluenţa conflictelor dintre marile imperii – otoman, ţarist şi habsburgic – ţările române resimţeau atât forţa dominantă a marilor puteri, cât şi dezastrele şi jafurile datorate războaielor purtate în regiunile moldave, transilvane sau subcarpatice. Oltenia şi implicit Craiova au avut enorm de suferit de pe urma unor războaie ale marilor ţări vecine, străine de interesele românilor. Economia regiunii şi prosperarea Craiovei au consemnat în secolele XVII şi XVIII dese traume, care erau tot atâtea întârzieri …

Read More »

Dezvoltarea economică a oraşelor greceşti din Dobrogea în secolele V-I î.Hr.

Coloniile greceşti (şi acele din Dobrogea nu constituie, din acest punct de vedere, o excepţie) întreţineau cu oraşele de unde-şi trăgeau originea legături statornice, politice şi culturale, dar înainte de toate economice, trimiţând metropolelor materiile prime de care acestea duceau lipsă şi primind de la ele produse meşteşugăreşti precum şi unele „specialităţi” ale sudului egeean, cum ar fi untdelemnul şi vinul. Cea mai veche aşezare de acest fel din România, Histria, fiind o creaţie a milesienilor, era firesc ca săpăturile arheologice să ne ofere dovada schimburilor dintre ea şi Asia Mică, prelungite până la distrugerea Miletului de perşi, în pragul …

Read More »