Economie

Oraşele şi corporaţiile din Anglia

Pentru a înţelege cum, după Marea Cartă, controlul feudal s-a transformat cu încetul în control parlamentar, trebuie studiată mai întâi naşterea, în Anglia Evului Mediu, a unor noi forţe – comunităţile. Dreptul feudal proteguieşte pe proprietarul războinic şi, indirect, pe şerbii acestuia. Dar o societate care nu mai era tulburată de invazii şi care puţin câte puţin se îmbogăţea nu putea rămâne războinică şi agricolă. Citadinii, neguţătorii, studenţii, în fine, toţi acei care nu intrau în cadrele societăţii feudale nu aveau posibilitatea de a trăi în siguranţă decât dacă se grupau. Orăşenii unui târg, meseriaşii unei corporaţii, studenţii unei universităţi, …

Read More »

Situaţia economică, socială şi politică din Moldova şi Ţara Românească în ajunul Revoluţiei de la 1848

Dezvoltarea forţelor de producţie în Ţara Românească şi în Moldova în perioada premergătoare anului 1848 se lovea tot mai puternic de dominaţia relaţiilor feudale care încătuşau întregul progres. Pe plan social, contradicţia dintre forţele de producţie mai înaintate şi relaţiile de producţie perimate se manifesta prin lupta crescândă dintre tânăra burghezie în dezvoltare şi feudali, ca şi prin ascuţirea deosebită a contradicţiei dintre ţăranii dependenţi şi feudali. Descătuşarea forţelor de producţie şi deschiderea largă a drumului pentru producţia capitalistă, care luase naştere în sânul feudalismului aflat în descompunere, impuneau înlăturarea orânduirii feudale. Orânduirea feudală era însă apărată de beneficiara ei …

Read More »

Revoluţia agricolă şi industrială din Anglia

În secolul al XIV‑lea, ciuma neagră, reducând în mod brusc populaţia Angliei cu o treime, favorizase, se pare, emanciparea ţăranilor şi divizarea exploatărilor agricole. În a doua jumătate a secolului al XVIII‑lea, o subită creştere a populaţiei a adus cu sine, dimpotrivă, o recrudescenţă a proprietăţilor „împrejmuite”. Prin 1700 numărul locuitorilor Angliei fusese evaluat la 5,5 milioane; până în 1750 această cifră a crescut foarte încet, apoi, deodată, numai în timpul domniei lui George al III‑lea, s‑a dublat, atingând în 1821 cifra de 14 milioane. Cauzele măririi populaţiei au fost multiple. Dezvoltarea rapidă a industriei, asigurând şi folosirea copiilor (şi, …

Read More »

Dezvoltarea capitalismului în agricultura din Transilvania în perioada 1849-1867

Revoluţia din 1848-1849, cu toate că a fost înfrântă, a adus schimbări hotărâtoare în economia Transilvaniei. Constatarea lui Engels că „groparii revoluţiei din 1848 deveniseră executorii ei testamentari” se referă şi la schimbările în raporturile dintre ţărani şi marii proprietari. Iobăgia a fost desfiinţată, o parte a ţărănimii a devenit proprietară liberă a pământurilor urbariale, pentru folosinţa cărora în trecut trebuia să presteze robote şi să dea dijme. Trebuie subliniat faptul că ţărănimea din Transilvania – precum arată Bariţiu – încă din iunie 1848 nu mai dădea robote şi dijme pentru sesiile urbariale. Revoluţia din 1848 a desfiinţat iobăgia, i-a …

Read More »

Mijloacele culturale şi economice ale modernizării României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Cultura a fost un alt aspect de seamă al modernizării României. Literaţi, artişti, oameni de ştiinţă au deschis drumuri noi şi au înfiinţat instituţiile culturale fundamentale pentru un stat modern. Ei au cultivat valorile artistice şi ştiinţifice care au sincronizat şi integrat România în lumea civilizată. Academia Română Înfiinţată ca „Societatea literară română” (1866), ulterior Societatea Academică Română, Academia Română primeşte această titulatură în anul 1879. Ea avea trei secţii: literatură, istorie, ştiinţe. Din iniţiativa unor oameni de cultură din toate provinciile locuite de români se forma, în 1866, o societate literară care avea ca scop iniţial stabilirea ortografiei, gramaticii …

Read More »

Dezvoltarea vieţii materiale şi tendinţele spre formarea statului centralizat dac

S-a spus că cele două secole ce preced cucerirea Daciei de către romani se caracterizează printr-o rapidă şi bogată dezvoltare a forţelor de producţie, a uneltelor în primul rând. Aceasta se datorează atât răspândirii şi generalizării fierului, cât şi legăturilor tot mai strânse pe care le-au închegat geto-dacii cu lumea sclavagistă greco-romană din sud şi răsărit. În agricultură, se răspândeşte acum brăzdarul de fier de tip elenistic, celtic sau roman, ca şi cel specific „dacic”. Coasele, secerile, sapele şi târnăcoapele de fier, alături de râşniţa formată din două piese, constituie inventarul tipic al aşezărilor geto-dacice de pretutindeni. Dintre cereale, grâul …

Read More »

Dezvoltarea producţiei industriale în Moldova şi Ţăra Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Meşteşugurile În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la Meşteşugurile începutul secolului al XIX-lea, articolele de îmbrăcăminte şi de uz casnic ale majorităţii populaţiei ţării erau încă produse de industria casnică şi meşteşugărească, producţia atelierelor de tipul cooperaţiei capitaliste simple fiind destinată în special clasei stăpânitoare, orăşenilor şi târgoveţilor. Mărfurile meşteşugăreşti continuă să fie de calitate inferioară, dar în cantitate suficientă pentru a satisface în bună parte cerinţele pieţei interne. Meşteşugarii domeniali îşi restrâng tot mai mult activitatea la serviciile de curte. Actele amintesc numeroşi lemnari, zidari, fierari, potcovari, rotari şi morari pe lângă mănăstiri şi curţile boiereşti. Cele …

Read More »

Dezvoltarea mineritului şi meşteşugurilor, a comerţului şi oraşelor în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Alături de agricultură şi de creşterea animalelor, o dezvoltare deosebită a înregistrat în acest timp şi mineritul. Pentru exploatarea bogăţiilor subsolului (aur, argint, fier, sare etc.), care se găseau în cantităţi mari în această ţară, pe lângă minerii băştinaşi – cunoscători vechi ai acestei îndeletniciri – au fost colonizaţi mineri străini, cărora li s-au acordat privilegii şi care au fost aşezaţi la Turda, Sic, Dej, Cojocna, Rimetea, Abrud, Zlatna, Roşia, Baia de Arieş, Baia Mare, Baia Sprie, Rodna; unele aşezări de mineri au obţinut privilegii orăşeneşti: Rodna, Roşia, Baia Mare, Baia Sprie etc. Aceasta dovedeşte nu numai intensificarea mineritului, ci …

Read More »

Reforma agrară de la 14/26 august 1864 din Principatele Unite

Actul de la 2/14 mai fiind acceptat de puteri şi refuzul majorităţii moşiereşti a Adunării de a vota împroprietărirea pe locurile aşa-zis legiuite fiind motivarea principală a loviturii de stat, se cerea să se rezolve neîntârziat problema agrară. Relaţiile feudale frânau dezvoltarea tehnicii, formarea muncitorilor salariaţi, acumularea de capitaluri, dezvoltarea pieţei, într-un cuvânt dezvoltarea noului mod de producţie capitalist. Baza feudală trebuia înlăturată din agricultură, de care era legată majoritatea populaţiei ţării şi unde relaţiile clăcăşeşti erau dominante. Secularizarea în decembrie 1863 a averilor mănăstireşti, când statul a luat asupra lui domenii care acopereau circa un sfert din suprafaţa ţării …

Read More »

Dezvoltarea comerţului în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

La înflorirea economică a oraşelor pontice a contribuit într-o mare măsură, pe lângă producţia locală de mărfuri şi comerţul pe mare şi pe Dunăre. Numeroase descoperiri arheologice, făcute atât la nordul, cât şi la sudul Dunării, în Dobrogea, dovedesc cât de intensă era în epoca romană circulaţia de bunuri, fie că e vorba de produsele atelierelor locale, fie de produsele aduse din sud, mai ales vin şi untdelemn grecesc, monumente de marmură şi alte obiecte de artă din Asia Mică şi din insule, mirodenii aduse de departe de negustori originari din Siria şi din Egipt. Inscripţiile din Tomis, care devenise …

Read More »