Economie

Situaţia economică a Craiovei între cele două războaie mondiale

Perioada celor două decenii interbelice a fost şi pentru Craiova o etapă importantă în dezvoltarea economico-socială şi edilitară. Centru administrativ al unuia din cele mai însemnate judeţe ale ţării, situat într-o zonă eminamente agrară, Craiova s-a dezvoltat într-un ritm lent şi unilateral. Oraşul înainta cu paşi prea mici pe calea industrializării capitaliste, în raport cu alte localităţi urbane ale ţării. Marii moşieri din Oltenia, depozitarii unor însemnate capitaluri provenite din despăgubirile de la împroprietărirea ţăranilor, îşi vor investi fondurile în bănci şi instituţii comerciale, în acţiuni neproductive. Numărul celor care s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Dezvoltarea …

Read More »

Mineritul în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Încă din primii ani ai stăpânirii austriece asupra Transilvaniei, Curtea de la Viena a luat o serie de măsuri menite să contribuie la dezvoltarea mineritului. Preocuparea de căpetenie a autorităţilor a constituit-o la început extragerea mercurului şi a aurului, fiindcă aceste ramuri miniere aduceau venituri însemnate fără să pretindă investiţii costisitoare. A fost reluată exploatarea minelor de aur şi de argint din regiunea Baia Mare şi Baia Sprie, precum şi a celor de plumb şi argint de la Rodna. Sarea se exploata la Dej, Turda, Cojocna, Ocna Sibiului şi în alte părţi. Mai târziu s-a dat o importanţă sporită minereului …

Read More »

Noile politici economice în perioada interbelică

Statul-providenţă Economiştii au interpretat criza în diferite feluri. Unii susţineau că a fost o criză de supraproducţie, deoarece producţia ar fi depăşit capacitatea de consum a populaţiei, în timp ce alţii susţineau că supraproducţia a fost în realitate subconsumaţie. Au fost şi economişti care au proclamat chiar sfârşitul capitalismului, iar alţii au avansat ideea ciclurilor economice; după o perioadă de prosperitate ar fi urmat în mod natural una de depresie. Ieşirea din criză s-a făcut însă pe două căi: prin recursul la statul-providenţă sau prin recursul la statul autoritar de tip fascist. Din 1932, statul a intervenit direct şi substanţial …

Read More »

Condiţiile social-economice şi politice în România între 1864 şi 1878

Prin emanciparea ţăranilor de servituţile feudale, prin deposedarea parţială – uneori totală – a unui însemnat număr de ţărani de pământul la care avuseseră dreptul în condiţiile feudalismului, prin desfiinţarea servituţilor feudale şi trecerea sub regimul juridic burghez a marii proprietăţi funciare şi prin acumularea primitivă a unor însemnate sume de bani în mâinile moşierilor, reforma agrară din 1864 a constituit un moment extrem de important pentru dezvoltarea capitalismului în România, capitalismul devenind modul de producţie dominant în economia României. Dezvoltarea procesului de constituire a unei pieţe interne unice, înlesnită de unirea vamală din 1848 şi întărită de unirea politică …

Read More »

Dezvoltarea României între 1878-1900

Dezvoltarea economică Cucerirea independenţei naţionale a României a dus la înlăturarea unuia din principalele obstacole care stăteau în calea dezvoltării capitaliste a ţării: dependenţa faţă de Imperiul otoman. Posibilitatea de a încheia în mod nestingherit tratate comerciale şi vamale cu diferite state a permis adoptarea unei politici economice care să favorizeze dezvoltarea industrială a ţării, condiţie esenţială pentru propăşirea statului modern român. La rândul ei, dezvoltarea industriei capitaliste are consecinţe directe asupra celorlalte ramuri ale economiei: agricultura, sistemul bancar capitalist, comerţul intern şi extern, căile de comunicaţii şi de transport etc. Cu toate că dezvoltarea industriei în ultimul sfert al …

Read More »

Situaţia social-economică a ţărilor române în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Dominaţia otomană a fost fără îndoială o piedică în dezvoltarea normală a ţărilor române, ca de altfel orice dominaţie străină, oriunde şi oricând s-ar fi exercitat. Din punct de vedere economic, turcii erau interesaţi ca ţările române să producă cât mai mult, deoarece o mare parte a bogăţiilor ţării luau drumul Constantinopolului. Dar în condiţiile întăririi dominaţiei boiereşti şi turceşti, populaţia nu era stimulată în intensificarea producţiei. Uneori, din aceleaşi motive, rămâneau neexploatate bogăţiile subsolului. Agricultura şi creşterea animalelor În aceste condiţii, agricultura înregistrează oarecare progrese datorită mai ales fertilităţii solului. În veacul al XVII-lea, pe lângă plantele mai vechi …

Read More »

Industria în Transilvania (1822-1847)

În deceniile premergătoare revoluţiei burgheze, chiar şi unii stăpâni de moşie care urmăreau lărgirea pieţei interne susţin dezvoltarea industrială. Crearea de fabrici devine o cerinţă generală. Cea mai mare nădejde o inspiră bogăţiile miniere ale Transilvaniei. Comisia economică a dietei face constatarea că agricultura este înapoiată, industria nedezvoltată, dar că, în privinţa bogăţiilor miniere, Transilvania poate fi considerată ca una dintre cele mai înzestrate ţări de pe pământ. Producţia de aur, argint, aramă, fier, plumb etc. din anul 1842 se ridică la 1.556.990 de florini şi numai cantitatea de aur exploatată cântăreşte 18 măji. Minele de fier produc în acelaşi …

Read More »

Minele în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Cea mai veche activitate minieră de proporţii mai mari în ţările române a fost extragerea sării, care datează din vremuri străvechi. În secolul al XVIII-lea, în Ţara Românească se aflau în exploatare zăcămintele de la Ocnele Mari, Telega şi Slănic, aceasta din urmă fiind salina cea mai însemnată. În Moldova, sarea se exploata dintr-o singură salină, cea de la Târgu-Ocna. Producţia flecarei ocne în parte a crescut în această epocă, în special la Slănic, unde ea ajunge la 8.000.000 de ocale pe an, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Sarea din Ţara Românească se exporta cu corăbiile pe …

Read More »

Transformări economice şi sociale la Histria secolului al V-lea î.Hr.

Înflorirea economică a Histriei se reflectă pe de o parte în monumentele clădite în acea vreme, pe de altă parte în faptul ca oraşul începe, pe la mijlocul secolului V î.Hr., să bată monedă proprie. Dintre monumentele ridicate în acea vreme trebuie amintit înainte de toate templul descoperit în sectorul de nord-est al cetăţii. Acest templu, închinat probabil Afroditei, a fost clădit în prima jumătate a secolului V î.Hr. Apariţia monedei histriene reflectă însă şi mai bine dezvoltarea economică a oraşului Histria. În marile centre greceşti din sud, moneda a apărut în momentul în care societatea greacă trecuse definitiv în …

Read More »

Intensificarea exploatării economice a Moldovei şi Ţării Româneşti de către Poarta Otomană în secolul al XVIII-lea

Dominaţia otomană, în forma turco-fanariotă pe care o capătă în veacul al XVIII-lea, se caracterizează şi prin agravarea, în proporţii nemaiîntâlnite de la sfârşitul veacului al XVI-lea, a exploatării economice la care sunt supuse Moldova şi Ţara Românească din partea Porţii şi a dregătorilor ei. Ea se datorează nu numai obişnuitului caracter prădalnic al stăpânirii otomane, care caută să profite, sprijinindu-se pe laşitatea clasei dominante româneşti, de progresele economice obţinute cu mari eforturi de ţările noastre, ci şi adâncirii crizei în care se afla imperiul însuşi. Provinciile agricole ale acestuia, stoarse de feudali şi de stat, bântuite de molime şi …

Read More »