Economie

Sensul reformei sociale a lui Constantin Mavrocordat

După aceste măsuri preliminare, rumânia a fost desfiinţată în Ţara Românească prin actul obşteştei adunări din 5 august 1746, care cuprindea 64 de semnături de boieri, clerici şi boiernaşi. Boierii declară că „acestu vechiu şi rău obiceiu al rumâniei, carele de la moşii şi strămoşii noştri până astăzi au rămas asupra capului nostru”, constituie o „pagubă” pentru sufletele creştine. Pe acest temei religios, care nu era cel adevărat, se hotărăşte desfiinţarea rumâniei. Ţăranii „fiind vânduţi cu moşiile lor den vremile ceale vechi la strămoşii noştri”, se hotărăşte ca moşiile „să rămâe la stăpânirea noastră” (a boierilor), ca un drept ereditar, …

Read More »

Producţia de mărfuri în Dobrogea romană în secolele I-III d.Hr.

Înainte de toate, oraşele pontice au desfăşurat în noile condiţii create de stăpânirea romană, o largă activitate economică, întemeiată pe munca sclavilor şi a meseriaşilor liberi. Callatis, urmat de Tomis şi Histria, devin în cursul secolelor I-III d.Hr. cele mai însemnate centre de producţie de mărfuri din întreaga Dobroge. Numeroase ateliere metalurgice şi ceramice asigură comerţului local o mare parte din produsele necesare agriculturii şi vieţii de toate zilele. Astfel, la Moşneni, lângă Mangalia, s-a descoperit un întreg inventar agricol, datând din epoca romană şi provenind foarte probabil din Callatis. Într-un mormânt de lângă acelaşi oraş s-au descoperit căni şi …

Read More »

Meşteşugurile în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Dezvoltarea forţelor de producţie şi adâncirea diviziunii sociale a muncii au dat posibilitate meşteşugarilor să lucreze în secolul al XVIII-lea în condiţii mai bune şi cu un randament mai mare decât în epoca anterioară. Activitatea lor, în ceea ce priveşte cele trei categorii principale (pe domenii, la sate şi la oraşe), se desfăşoară însă în mod inegal. Meşteşugurile domeniale, atât de înfloritoare altă dată, sunt acum în continuă decădere, prin adâncirea unui proces început încă din secolul precedent. Obiectele pe care le produc nu mai sunt rentabile faţă de preţul de cost ridicat şi de calitatea lor. Mărfurile meşteşugăreşti de …

Read More »

Piaţa internă în România între 1864 şi 1878

Cu mult înainte de 1864 începuse a se forma în Moldova şi Ţara Românească o singura piaţa interna pentru capitalism. Acest proces a fost lent până la reforma din 1864 şi s-a intensificat după aplicarea acesteia, care, prin desfiinţarea dependenţei ţăranilor şi prin insuficienta împroprietărire a lor cu pământ, a aruncat pe piaţă un mare număr de braţe de muncă. Referindu-se la piaţa internă, V.I. Lenin a arătat că ea se extinde „paralel cu extinderea economiei de mărfuri, care cuprinde, în afară de produse, şi forţa de muncă, şi numai pe măsură ce aceasta din urmă se transformă în marfă …

Read More »

Efectele cuceririi Angliei. Feudalitatea şi viaţa economică

De pe vremea regilor saxoni existaseră ţărani şi seniori, colibe şi castele, dar spiritul saxon lăsa să se adune în voie cutumă după cutumă şi să se formeze o reţea confuză de relaţii economice. Normanzii, cu mintea lor limpede şi constructivă, introduc o ordine mai rigidă, bazată pe principiul: „Nici o bucată de pământ fără senior”. În vârful ierarhiei economice, ca şi a ierarhiei politice, este regele. El e proprietarul tuturor pământurilor regatului şi, pentru ca spiritul normand să fie perfect satisfăcut de acest edificiu logic, se admite că regele însuşi a primit regatul său de la Dumnezeu. Dar regele …

Read More »

Reformele înfăptuite în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

Crearea statului naţional, prin îngemănarea forţelor poporului român din Moldova şi Ţara Românească, a deschis calea unor profunde prefaceri în viaţa socială, economică, politică şi culturală. În anii domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) s-au pus bazele României moderne, corespunzătoare stadiului de dezvoltare a societăţii din deceniile de mijloc ale secolului al XIX-lea. Transformările înnoitoare se înscriau pe linia cerinţelor revoluţionare de la 1848 şi a programului unionist. Principatele Unite în anii 1859-1862. Consolidarea Unirii Imediat după 24 ianuarie 1859, principalul ţel al politicii lui Cuza a fost obţinerea recunoaşterii de către puterile garante a dublei sale alegeri şi desăvârşirea …

Read More »

Industria în România între 1864 şi 1878

Desfiinţarea privilegiilor boiereşti şi a servituţilor feudale ale ţăranilor şi organizarea statului pe baze burgheze în timpul lui Alexandru Ioan Cuza au creat condiţii mai favorabile decât înainte dezvoltării industriei capitaliste. În 1860 impozitul patentelor a fost extins asupra întreprinderilor apar-ţinând foştilor boieri şi supuşilor străini, creându-se astfel egalitatea de tratament fiscală pentru toţi industriaşii. Înfiinţarea camerelor de comerţ şi industrie prin legea din 2/14 octombrie 1864 a pus la dispoziţia industriaşilor o organizaţie capitalistă, făcând cu totul inutile breslele, care de altfel vor fi şi desfiinţate în 1873 după o lungă vegetare, ele fiind golite de conţinutul lor restrictiv …

Read More »

Gândirea filozofică, economică şi socială în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Gândirea filozofică se dezvoltă în Transilvania, începând cu a opta decadă a secolului al XVIII-lea, sub semnul curentului luminist. La Blaj, încă din 1772, începe să se predea un curs de filozofie şi – mai ales cu scopuri didactice – se traduc sau se prelucrează manuale – ca Logica lui S. Micu – ale unor discipoli ai lui Wolff, cum sunt Baumeister şi Steinkellner. Ca şi în alte domenii ale culturii, la corifeii Şcolii ardelene vom întâlni preocupări mai susţinute în domeniul filozofiei. Samuil Micu, unul din traducătorii şi prelucrătorii lucrărilor de filozofie wolffiană, contribuie la laicizarea concepţiei despre lume …

Read More »

Primii capitalişti englezi

După ce războiul şi ciuma au dus la spargerea cadrului feudal, cadrul ghildei şi al corporaţiei a devenit şi el prea strâmt. Până în secolul al XIV-lea, lâna, principalul produs al Angliei, era exportată în Flandra, care o transforma în postav. Anglia fabrica şi ea ţesături pentru uzul poporului, dar subtilele secrete ale meseriei rămâneau în mâinile ţesătorilor din Bruges şi din Gand. Apoi se ivise o şansă de a muta în Anglia această îndeletnicire. Orăşenii flamanzi se certaseră cu seniorul lor; regele Franţei sprijinindu-l, meşteşugarii din Flandra fuseseră învinşi şi mulţi dintre ei nevoiţi să se expatrieze. Se îndreptaseră …

Read More »

Dezvoltarea societăţii şi a raporturilor internaţionale în sud-estul Europei în secolele XIV-XV

Dezvoltarea societăţii de pe teritoriul României în secolele XIV-XV este strâns legată de aceea a statelor vecine. Succesele obţinute în consolidarea situaţiei economice şi politice de unele ţări din răsăritul şi centrul Europei – ca Rusia, Polonia şi Ungaria – şi eforturile acestora pentru stăvilirea agresiunilor tătăreşti, teutone şi turceşti au influenţat dezvoltarea societăţii din România. La rezolvarea acestor probleme de politică internaţională – ca şi a altora – şi-au adus contribuţia şi ţările române. Ele au participat activ la lupta comună pentru apărarea independenţei statelor şi a culturii popoarelor din răsăritul şi sud-estul Europei. În vederea apărării propriilor lor …

Read More »