Economie

Consecinţele economice ale primului război mondial

Europa între liberalismul politic şi neoliberalismul economic La sfârşitul primului război mondial, Europa a cunoscut un al doilea val de construcţii naţionale. Naţiunile Europei Centrale şi Orientale au constituit state naţionale, profitând de fărâmiţarea Imperiului Rus, a celui Austro-Ungar şi a celui Otoman. Astfel, a fost extinsă Europa liberală care fusese încurajată de faimoasa „Declaraţie în 14 puncte” a preşedintelui Wilson în care se regăsea şi ideea respectării dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. Războiul a impus însă statelor europene o economie tot mai planificată, în cadrul căreia un scenariu de dezvoltare prevedea consecinţele unor acţiuni concentrate. Capitalismul …

Read More »

Tributul şi alte poveri ale Moldovei şi Ţării Româneşti

Cu ce scop era pus în scaun un domn român, el ştia cât se poate de bine această misiune: el avea pur şi simplu datoria să administreze ţara spre folosul exclusiv al „împăratului”. În primul rând, suzeranul cerea plata punctuală a tributului, a cărui întârziere era socotită ca un semn de răzvrătire şi supunea pe vinovat la pedeapsa cu moarte. Pe la începutul lui aprilie trebuiau predate regulat la vistierie pungile cu aspri datorite. Vistiernicul se convingea personal dacă erau de fapt câte 500 bucăţi în fiecare pungă şi le pecetluia cu pecetea sa. Apoi haraciul împărătesc se încărca pe …

Read More »

Relaţiile agrare în Dobrogea romană

Exploatarea proprietăţilor se făcea cu mâna de lucru a sclavilor şi mai ales a ţăranilor din satele geto-dace, în vatra cărora se aşezaseră aceşti colonişti sau proprietari romani. Relaţiile agrare din Dobrogea romană nu se deosebeau îndeobşte de cele stabilite prin cucerirea romană în provinciile balcano-dunărene. Faptul că în Dobrogea înainte de cucerirea romană nu se constituise în adevăratul sens al cuvântului o aristocraţie funciară explică într-o anumită măsură de ce nu constatăm în epoca cuceririi romane, aşa cum s-a petrecut în alte provincii, prezenţa unor latifundii, aparţinând fie vechii aristocraţii indigene, fie unor latifundiari romani, care să li se …

Read More »

Contradicţiile industrializării în perioada comunistă

Preliminarii Industrializarea a fost o problemă esenţială pentru regimul comunist. Modelul marxist de modernizare, preluat de comuniştii români, viza industrializarea forţată, cu accentul pus pe industria grea: maşini, siderurgie şi industria chimică, petrol şi gaze. Strategia a fost identică celei sovietice de la începutul anilor ’30, care avea ca model prima revoluţie industrială petrecută în Occident între jumătatea secolului al XVIII-lea şi sfârşitul secolului al XIX-lea. Planul de stat lansat la 24 decembrie 1948 urmărea realizarea a cinci obiective: dezvoltarea extensivă, autarhia economică, planul central şi planificarea, investiţii masive în industria grea în dauna celei de consum şi sovietizarea industriei …

Read More »

Mineritul în Dacia romană

Minele de aur din Dacia formau una din bogăţiile de seamă ale provinciei în beneficiul fiscului imperial, înainte de cucerirea romană, ele aparţinuseră regelui dac, ca după 106 d.Hr., să treacă în patrimoniul împăratului roman. Exploatarea lor se intensifică sub stăpânirea romană prin introducerea unor sisteme de extracţie mai perfecţionate şi mai dezvoltate, prin folosirea muncii sclavilor şi a lucrătorilor specializaţi. Dacă autorii antici nu pomenesc deloc despre minele de aur ale provinciei, avem, în schimb, numeroase documente arheologice privitoare la această activitate, compuse din galerii părăsite, instrumente de minerit şi texte epigrafice. Cunoaştem două importante districte aurifere situate în …

Read More »

Economia şi societatea în timpul marii crize

Criza economică din 1929 Criza economică, un fenomen fără precedent, a început în 1929 în Statelor Unite şi s-a extins apoi în întreaga lume. Extraordinara prosperitate americană din anii ’20 a fost favorizată de mai mulţi factori: organizarea ştiinţifică a muncii, concentrarea şi raţionalizarea întreprinderilor, publicitatea şi creditul. Dinamismul economic american s-a datorat, în parte, şi speculaţiilor bursiere. Cauza profundă a crizei a fost producţia anarhică, care nu a ţinut seama de capacitatea de absorbţie a pieţei. Aproape toate întreprinderile contractaseră împrumuturi masive, majoritatea pe termen scurt, tocmai datorită încrederii în prosperitate şi în posibilitatea rambursării lor. Astfel, întreprinderile au …

Read More »

Probleme şi crize globale

Problemele globale ale omenirii După criza rachetelor din Cuba (1962), lumea nu a mai cunoscut crize internaţionale care ar fi riscat să declanşeze războaie mondiale. Din 1963, în ciuda războiului din Vietnam, destinderea a rămas preocuparea dominantă, deşi lumea a făcut încă mulţi paşi pe drumul reluării războiului rece. În afara rivalităţilor politico-militare dintre comunism şi capitalism, lumea postbelică a fost frământată şi de o serie de probleme globale. Una dintre ele a fost aceea a decolonizării, eveniment major al deceniilor de după 1945. Pentru a lupta contra dominaţiei europene, elitele coloniale din Africa şi Asia au făcut apel la …

Read More »

Manufacturile în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Apariţia manufacturilor este semnul premergător al orânduirii capitaliste. „Atelierele cu un număr de muncitori mai mult sau mai puţin important introduc treptat diviziunea muncii, şi în felul acesta cooperaţia capitalistă simplă se transformă în manufactură capitalistă”. Printre atelierele cu lucrători ceva mai numeroşi, în ţările române au fost tipografiile. În secolul al XVIII-lea se tipăresc în tipografiile româneşti câte două-trei cărţi pe an şi chiar mai multe, ceea ce arată că numărul lucrătorilor s-a mărit şi că ei posedau o tehnică mai înaintată. Aceşti lucrători erau diferenţiaţi în privinţa lucrului: culegători, corectori, gravori, legători de cărţi, toţi lucrând sub conducerea …

Read More »

Eşecul economic al comunismului

Cauzele eşecului comunismului de tip sovietic După 1945, economia americană domină lumea. URSS, a doua mare putere a lumii, era totuşi cu mult în urmă faţă de Statele Unite, care deţineau două treimi din stocul mondial de aur, o flotă mult mai puternică decât a Marii Britanii şi erau prezente pe toate pieţele financiare internaţionale. Dacă Statele Unite erau un model pentru Europa Occidentală, URSS constituia la rândul ei un exemplu pentru Europa de Est. Pentru a-şi subordona ţările comuniste şi din punct de vedere economic, URSS a creat în 1949 Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), la care au …

Read More »

Comerţul în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Piaţa internă Adâncirea diviziunii sociale a muncii, creşterea producţiei meşteşugurilor, a atelierelor de cooperaţie capitalista simplă şi a manufacturilor, ca şi a producţiei agricole destinate schimbului, dezvoltarea căilor de comunicaţie şi desfiinţarea vămilor interne au accelerat în perioada regulamentară procesul de lărgire a pieţei interne în ambele principate. Aceste ţări n-au putut însă profita imediat şi din plin de avantajele libertăţii comerţului şi deschiderii porturilor de la Dunăre, din cauza războiului, a ravagiilor ciumei şi holerei, a epizootiilor şi a foametei. Dar, de îndată ce acestea au trecut, economia s-a înviorat şi producţia agricolă a început să crească într-un ritm …

Read More »