Drept

Administraţia şi justiţia în Moldova şi Ţara Românească (1774-1821)

Prin funcţiile lui administrative, judiciare şi fiscale, statul fanariot a fost instrumentul destinat a reprima împotrivirea ţărănimii, a îndestula pe turci, a îmbogăţi pe domn, şi a căpătui pe boieri. Regimul turco-fanariot a fost unul din cele mai teribile instrumente de jaf cunoscute în istorie. Întregul aparat de stat, de la domn până la ultimul slujbaş, „de la cel mai înalt la cel mai umil, vânează slujbele pentru a stoarce bani”. Toate funcţiile publice se cumpărau cu bani; ele nu se atribuiau la tarif fix şi prin rotaţie, cum cereau boierii, ci la licitaţie, aşa încât preţurile se urcau mereu …

Read More »

Organizarea judecătorească în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Instanţa supremă de judecată rămâne şi în secolul al XVIII-lea divanul domnesc. Până la reformele lui Constantin Mavrocordat, în ţinuturi şi judeţe dreptul de judecată în diferitele pricini, în afară de furturi şi omoruri, îl aveau pârcălabii, căpitanii şi ceilalţi dregători cu funcţii de conducere. Dispoziţii speciale ale domniei reglementau atribuţiile fiecăruia dintre ei în materie de judecată, cum se constată prin hrisovul lui Grigore Ghica din 1730 privitor la atribuţiile judiciare ale serdarului. Domnul încuviinţa unor stăpâni de moşii, în măsură mai restrânsă, dreptul de judecată asupra locuitorilor din satele respective. Pentru satele mănăstirilor închinate Sf. mormânt, singuri egumenii …

Read More »

Organizarea judecătorească în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

În decursul secolelor de cristalizare şi dezvoltare a relaţiilor feudale, s-a elaborat şi în Moldova şi Ţara Românească o serie de norme juridice, care corespundeau noilor relaţii, fiind menite să apere „ordinea” socială existentă şi interesele stăpânilor de pământ. Dreptul feudal, care reglementează relaţiile dintre oameni bazate pe exploatare, are un pronunţat caracter de clasă, ilustrat şi prin condiţiile inegale în care sunt apărate interesele feudalilor şi ale populaţiei dependente. În această privinţă este foarte grăitoare convenţia încheiată de domnul Moldovei cu polonii, în 1540, în care se prevede că „nu se va da credinţă podanului (ţăranului aservit) împotriva stăpânului …

Read More »