Drept

Henric al II-lea ca administrator. Justiţia şi poliţia

O trăsătură esenţială a istoriei Angliei începând de pe vremea lui Henric al II-lea o constituie unitatea regatului. Strădania regilor a fost mult mai uşoară ca în Franţa. Mulţumită Cuceritorului, nici un mare senior englez nu-i suveranul unei provincii care să-şi aibă tradiţiile, istoria, mândria sa. Ţara Galilor şi Scoţia, care ar fi fost greu de asimilat, nu sunt încă anexate. Întreg teritoriul fiind mai mic, orice rebel poate fi repede reprimat. Spre sfârşitul domniei biserica pare să fie supusă regelui, care controlează toate legăturile clerului cu Roma, supraveghează alegerea episcopilor şi, cu o infinită răbdare, se străduieşte să-i împace …

Read More »

Organizarea judecătorească în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Dreptul, în societatea feudală, exprimă şi consfinţeşte raporturile de dominaţie a stăpânilor feudali şi de subordonare a maselor producătoare. În epoca de care ne ocupăm, au loc unele prefaceri şi în domeniul dreptului şi al justiţiei. Majoritatea normelor de drept în această vreme erau nescrise: se judeca, în genere, ca şi în epoca precedentă, după dreptul consuetudinar, numit în actele interne „legea ţării”. Străinii care au trecut prin cele două ţări au lăsat preţioase mărturii şi asupra felului cum se aplica justiţia în Ţara Românească şi Moldova. În vremea lui Despot vodă, I. Sommer afirmă că în Moldova „nu există …

Read More »

Literatura juridică în Transilvania în secolul al XVII-lea

Nivelul pe care îl atinge cultura juridică în Transilvania în cursul secolului al XVII-lea se reflectă în marile opere de codificare realizate în această vreme. Prima e Juridici processus specimen din 1619 a principelui Gabriel Bethlen, amintită în prefaţa Aprobatelor pentru importanţa ei în ce priveşte procedura de judecată. Marile colecţii Approbatae constitutiones regni Transilvaniae… (Constituţiile recunoscute ale Transilvaniei…) şi Compillatae constitutiones… (Constituţiile compilate…), apărute – cea dintâi în 1653, iar cea din urmă în 1669 – în limba maghiară, conţin normele de drept mai importante stabilite de dietă de la constituirea principatului autonom. Aprobatele, împărţite în 5 părţi: dreptul …

Read More »

Statutul juridic al Principatelor Române (1774-1821)

Pacea de la Kuciuk-Kainargi a însemnat un eveniment important în istoria Principatelor române. Mişcarea de emancipare de sub dominaţia otomană, manifestată prin participarea masivă a voluntarilor români la războaiele anti-otomane, a fost favorizată de victoriile Rusiei asupra Turciei şi de tratatele de pace care garantau vechile privilegii ale principatelor şi îngrădeau drepturile de suzeranitate ale Porţii. Tratatul de la Kuciuk-Kainargi punea la dispoziţia Rusiei mijlocul legal de a determina Poarta să respecte aceste concesiuni. Prin articolul XVI, punctul 10, Poarta recunoştea ambasadorilor ruşi dreptul de a interveni în problemele principatelor. Deşi convenţia de la Ainali-Kavak (1779) avea să limiteze aplicarea …

Read More »

Organizarea judecătorească în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În veacul al XVII-lea se constată şi în privinţa organizării justiţiei o întărire a organelor centrale, al căror rol este în continuă creştere. Ca şi în trecut, domnul, în cursul deplasărilor sale, primeşte jalbe de la locuitori. El judecă în divan pricinile mai importante şi, în acelaşi timp, divanul se pronunţă în ultimă instanţă când părţile nu sunt mulţumite cu judecata reprezentanţilor locali ai domniei. Boierii din sfatul restrâns au drept de judecată în toată ţara, iar numărul judecătorilor domneşti din judeţe şi ţinuturi este în creştere: pârcălabi, vătafi şi căpitani de ţinuturi şi judeţe, armăşei, bănişori, vătafi de plai, …

Read More »

Constituţia României din 1923

Noua Constituţie – o necesitate Statul naţional unitar avea nevoie de o nouă Constituţie. Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat şi s-au anunţat alegeri pentru Adunarea Naţională Constituantă. Procedura nu era legală, deoarece era încălcat articolul 128 din Constituţia adoptată în anul 1866. Toate partidele din opoziţie au criticat aducerea liberalilor la putere în acest mod. Campania electorală s-a desfăşurat într-o atmosferă de tensiune şi violenţă. Partidul Naţional Liberal şi-a asigurat majoritatea parlamentară şi a adus în dezbaterea Parlamentului proiectul noii constituţii. Opoziţia nu putea accepta iniţiativa şi a făcut tot posibilul pentru a o …

Read More »

Regimul juridic al oraşelor pontice sub stăpânirea romană

Încă înainte de această dată, în situaţia ţinuturilor de la Dunărea de Jos se petrecuseră şi alte schimbări, dintre care cea mai importantă e transformarea în anul 45 a regatului clientelar trac în provincia romană a Traciei. Ca urmare, Dobrogea, despre care s-a arătat înainte că – cu excepţia cetăţilor greceşti – continua să facă parte din posesiunile regilor odrizi, e anexată provinciei Moesia, în timp ce oraşele de pe litoral – Histria, Tomis, Callatis – beneficiază mai departe de regimul statornicit pentru ele la data înglobării în imperiu. Cu privire la acest regim, informaţiile de care dispunem nu sunt …

Read More »

Organizarea judecătorească în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Caracterul de clasă al justiţiei feudale rezultă nu numai din procedura de judecata şi din conţinutul legiuirilor, dar şi din faptul că stăpânii feudali erau şi judecătorii oamenilor aflaţi în dependenţa lor. În secolele XIV-XV, vechile obiceiuri juridice ale autonomiilor româneşti, săseşti şi secuieşti sunt înlocuite tot mai mult cu legiuirile feudale ale statului. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea, ţăranii români se plâng mereu că nu se ţine seama de obiceiurile lor juridice, cuprinse în obiceiul pământului (jus valachicum, lex Olachorum), de scaunele lor de judecată, formate din cnezi, …

Read More »

Literatura juridică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Legiuiri scrise circulau în ţările noastre, în manuscris şi în limba slavonă, încă din veacul al XV-lea. În jumătatea a doua a secolului al XVI-lea găsim şi traduceri în româneşte, iar una dintre ele, Pravila sfinţilor apostoli, este chiar tipărită de către Coresi. Ulterior, nu numai că acţiunea de traducere şi tipărire a acestor legiuiri scrise capătă o amploare mai mare, dar fără îndoială că şi folosirea lor în practică e făcută pe o scară mai largă. Pe de altă parte, deosebit de important este faptul că în timp ce nomocanoanele secolelor al XV-lea şi al XVI-lea erau în primul …

Read More »

Constituţia României din 1991

La 21 noiembrie 1991 s-a adoptat Constituţia actuală a României. Ea a fost validată printr-un referendum la 8 decembrie 1991. Legea fundamentală a ţării cuprinde 7 titluri şi 152 de articole. În Titlul I statul român este definit ca un stat suveran, naţional, unitar şi indivizibil (art. 1); şi ca un stat de drept (în care este asigurată supremaţia legii). Titlul II cuprinde toate drepturile şi libertăţile care consfinţesc despărţirea de trecutul totalitar: libertatea de mişcare, libertatea de gândire, a presei etc. Titlul III consacră separarea puterilor în stat şi defineşte Parlamentul drept cea mai importantă autoritate publică, cu o …

Read More »