Cultură

A doua perioadă a culturii geto-dace (circa 300-100 î.Hr.)

Echilibrul creat între forţa uniunii de triburi getice de la Dunăre şi autoritatea statului elenistic al Traciei de sud, prin pacea încheiată între Dromichaites şi Lisimah, a avut urmări rodnice pentru dezvoltarea culturii geto-dace. Pe de o parte, uniunea de triburi getice ieşea solid închegată din războaiele de apărare pe care timp de aproape o jumătate de secol le dusese împotriva cuceritorilor macedoneni, pe de alta, influenţelor greceşti li se lărgeau considerabil căile de pătrundere în societatea getică, deoarece la vechile relaţii de schimb se adăugau acum contactele politice şi înrudirile dinastice. Contingente getice vor participa chiar la războaiele dintre …

Read More »

Prima perioadă a culturii geto-dace (circa 450-300 î.Hr.)

Perioada de formare a culturii Latene din Dacia (circa 450-300 î.Hr.) nu se manifestă în mod omogen pe toată întinderea teritoriului locuit de triburile geto-dace. Pe mari porţiuni din acest teritoriu, formele specifice primei epoci a fierului continuă aproape nemodificate. Pentru Transilvania şi pentru ţinuturile carpatice, de pildă, unde persistă formele hallstattiene în asociaţie cu cele intrusive scitice, rămân valabile motivele pentru care Vasile Pârvan fixa începuturile epocii a doua a fierului în jurul anului 300 î.Hr. În schimb, în valea Dunării elementele care vor caracteriza această epocă încep să-şi facă apariţia mult mai devreme. Inegalitatea regională remarcată în legătură …

Read More »

Viaţa socială, politică şi culturală a românilor la 1900

Din punct de vedere social-politic, dacă nu ne mărginim numai la forma exterioară, ci vrem să prindem, să descriem şi să explicăm chiar evoluţia, putem deosebi în populaţia românească câteva grupe bine deosebite unele de altele. În primul rând trebuie cercetat satul, căci din populaţia actuală a României, 86 la sută erau ţărani faţă de 14% târgoveţi. Apoi, printre aceştia din urmă erau şi alte naţionalităţi, pe când originara şi curata populaţie românească o formau ţăranii, şi de aceea numai din clasa ţărănească putea să apară în sfârşit adevărata civilizaţie românească a timpurilor nouă, căci în ţărănime tot mai dăinuia …

Read More »

Viaţa culturală în Dacia romană

Odată cu cucerirea Daciei, cultura romană se răspândeşte intens în noua provincie, în formele specifice suprastructurii societăţii sclavagiste din secolul II d.Hr., superioară însă ca dezvoltare faţă de cele daco-getice. Fără îndoială că prin relaţiile economice, diplomatice, prizonieri şi fugari, unele elemente ale acestei culturi, ca şi folosirea limbii latine în legăturile dintre cele două popoare, trecuseră la nord de Dunăre, mai înainte de instalarea stăpânirii romane. Scrierea latină se cunoştea la curtea regilor daci, după cum arată inscripţia de pe vasul descoperit în cetatea dacică de la Grădiştea Muncelului. Burii trimit lui Traian, cunoscuta scrisoare de ameninţare redactată de …

Read More »

Epoca de tranziţie în cultura şi literatura română

Continuând idealurile culturale şi patriotice caracteristice iluminiştilor din generaţia precedentă, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi la începutul celui de-al XIX-lea se dezvoltă o literatură reflectând schimbările petrecute într-o societate care, fără să aibă conştiinţa clară a acestui fapt, intrase pe calea unei rapide modernizări. Este o literatură de tranziţie, care reflectă o epocă de tranziţie, cu destule trăsături contradictorii. Deşi păstrează în general mijloacele clasice de expresie şi o structură retorică a textului, noua literatură reflectă – încă timid nu numai treptata schimbare de gust petrecută în societate (preferinţa arătată situaţiilor de tip sentimental, interes pentru viaţa interioară a …

Read More »

Ideile „Daciei literare” şi rolul ei în orientarea culturii şi a literaturii române

Pe scurt Ideile emise de Mihail Kogălniceanu sunt: Cum traducerile nu fac o literatură, ele trebuie înlocuite cu o creaţie originală. Pentru a se face începutul unei literaturi naţionale, scriitorii trebuie să se inspire din folclorul autohton, din istoria patriei şi din frumuseţile spaţiului românesc. Literatura română trebuie să fie unitară şi, de aceea, este nevoie de o revistă în care să publice scriitorii din toate cele trei provincii. Pentru instituirea unui sistem de valori este nevoie de o critică literară obiectivă. Pe larg Revista „Dacia literară” apare la Iaşi, în anul 1840, sub direcţia lui Mihail Kogălniceanu, şi va …

Read More »

Cultura şi literatura română veche

Începuturile culturii scrise pe teritoriul românesc După cum atestă documentele, paralel cu cultura populară de circulaţie orală, aspecte ale vieţii oamenilor pe teritoriul ţării noastre au fost consemnate din cele mai vechi timpuri şi în scris. Pentru aceasta, dacii au folosit alfabetul grecesc sau cel latinesc. Pe nişte blocuri de piatră, provenind de la o construcţie din epoca lui Burebista, scoase la lumină de săpăturile arheologice efectuate pe locul străvechii cetăţi dace Sarmisegetuza, au fost identificate rudimente de scriere cu litere greceşti. Nu de mult a fost descoperit la Ocniţa (judeţul Vâlcea) un fragment de inscripţie provenind din timpul împăratului …

Read More »

Iluminismul în cultura şi literatura română între 1780 şi 1830

Şcoala Ardeleană Ţările române nu rămân nici ele izolate de efervescenţa acestei epoci, deşi pătrunderea la noi a marilor idei iluministe a fost întârziată atât de dominaţia străină, cât şi de feudalismul autohton. Cel dintâi nucleu iluminist din cultura română l-a constituit Şcoala Ardeleană, mişcare a intelectualităţii din Transilvania de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Burghezia românească din Transilvania, mai dezvoltată decât în Ţara Românească şi Moldova, era nemulţumită de lipsa de drepturi sociale şi politice ale poporului român din Transilvania, inechitate care dura de secole, încă din 1437, când se semnase actul cunoscut sub …

Read More »