Cultură

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Problemele culturii româneşti capătă în cursul secolului al XVII-lea o complexitate tot mai mare, datorită atât creşterii generale a activităţii culturale şi înmulţirii domeniilor de creaţie, cât şi contactului cu un număr mai însemnat de medii de cultură străine. Impunerea treptată a limbii vorbite de popor ca limbă a culturii scrise constituie fenomenul cultural dominant al acestei epoci. Importanţa luptei pentru triumful limbii române nu se mărgineşte numai la folosirea unui mijloc de expresie mai adecvat, mai aderent, cu toate dificultăţile începutului, la gândirea şi sentimentul care urmau să fie exprimate. Vechea noastră istoriografie vedea o vină în natura hainei …

Read More »

Cultura greco-romană în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

Transformările economice şi politice prin care a trecut Dobrogea sub stăpânirea romană au determinat o nouă fază în istoria culturii acestei regiuni. Peste vechile tradiţii greceşti s-au suprapus în această vreme forme noi de cultură, de origine foarte variată, venite odată cu stăpânirea romană, al căror amestec a dat un caracter specific vieţii culturale din Dobrogea în secolele I-III d.Hr. Edificiile publice şi private datând din această perioadă prezintă, în contrast cu cele din epoca imediat anterioară, ale cărei condiţii social-economice şi politice precare au fost prezentate mai sus, un vădit caracter monumental. Ele reflectă în chip nemijlocit avântul economic …

Read More »

Cultura în ţările române până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea

Veacul al XVII-lea şi începutul celui următor înscriu unele realizări de importanţă deosebită în cultura ţărilor române: triumful limbii române literare, unitatea culturală ca urmare a circulaţiei cărţilor valoroase dintr-o ţară în alta, generalizarea învăţământului de caracter superior, fundamentarea ideilor cu privire la originea şi unitatea etnică a poporului român. În acelaşi timp, vremea fanarioţilor va înlesni răspândirea culturii greceşti, cultivată de clasa dominantă înrudită şi influenţată de elementele greco-levantine, iar stăpânirea habsburgică catolicizantă va sprijini cultura şi limba latină, adâncindu-se separaţia faţă de cultura celorlalte categorii sociale. Instituţiile culturale Învăţământul Nevoile societăţii care face eforturi de modernizare învingând piedicile …

Read More »

Craiova – centru de cultură în Evul Mediu

Craiova s-a afirmat în viaţa Olteniei şi a Ţării Româneşti în secolul al XVI-lea ca un centru cultural menit să contribuie la formarea intelectuală a boierimii, la pregătirea aparatului administrativ al băniei. După modelul cancelariei voievodale, încă de la sfârşitul secolului al XV-lea s-au pus bazele unei cancelarii a banului, care redactează acte după tipul celor domneşti. Activitatea intensă de cancelarie a determinat apariţia unor şcoli. Dacă învăţământul craiovean al secolului al XVI-lea este puţin cunoscut (se presupune existenţa unei şcoli de slavonie), în schimb numărul destul de ridicat al copiştilor de documente slave şi româneşti relevă sporirea ştiinţei de …

Read More »

Cultura Glina III – Schneckenberg

Cultura Glina III – Schneckenberg, numită aşa după nivelul al treilea din tell-ul de la Glina, lângă Bucureşti şi după aşezarea de la Schneckenberg („Dealul Melcilor”), de lângă Braşov este, după cum s-a mai amintit, rezultatul sintezei intervenite în perioada de tranziţie, între fondul neolitic târziu Gumelniţa şi noile elemente pătrunse dinafară, printre care cele mai active se vădesc a fi fost cel răsăritean şi cel sudic. În Oltenia şi Transilvania, între etapa finală a culturilor neolitice târzii şi complexul Glina III – Schneckenberg se intercalează cultura epocii de tranziţie de tip Coţofeni, care lipseşte în cea mai mare parte …

Read More »

Cultura Verbicioara

Cultura Verbicioara a fost identificată de-abia în 1949 în aşezarea complexă de la Verbicioara, judeţul Dolj. Ea suprapune stratigrafie în aşezarea de la care şi-a primit numele un nivel Glina III şi este răspândită aproape în întreaga Oltenie, de la Dunăre până în regiunea de dealuri. Originea ei este vestică, faza ei iniţială legându-se strâns de complexul Periam-Pecica şi de cel numit Vatina. Ea a pătruns aşadar dinspre nord şi nord-vest în Oltenia, unde nu a absorbit se pare fondul local mai vechi Glina III, ci l-a împins spre est, spre Olt. În Oltenia este cunoscută aproape numai prin cercetările …

Read More »

Dezvoltarea culturală în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Perioada care începe cu ultima treime a veacului al XVIII-lea şi ia sfârşit în preajma revoluţiei din 1848 este – în istoria culturală a ţărilor române – una din cele mai importante. În Transilvania, după marea răscoală din 1784 şi revocarea, în 1790, a celor mai multe reforme, urmează o eră a reacţiunii, care sub regimul lui Metternich se va continua agravându-se până în 1848. Revendicările de ordin politic formulate de intelectualitatea română progresistă prin Supplex Libellus Valachorum (1791) şi prin memoriul din martie 1792 fuseseră respinse. Mişcarea iacobină fusese lichidată în 1794, mai înainte ca să se fi transformat …

Read More »

Cultura Turdaş-Vinca

În timp ce în Oltenia de sud-est se dezvoltă ca o grupă locală, cultura Vădastra, în restul Olteniei, în Banat şi în unele regiuni de la sud de Mureş din Transilvania, purtătorii culturii Turdaş-Vinca continuau să trăiască în forme de viaţă şi cultură cunoscute în etapa anterioară, dar acum transformate şi îmbogăţite. De-a lungul văii Dunării dintre Porţile de Fier şi valea Jiului, neoliticul mijlociu rămâne în structura sa intimă o cultură cu caracter Vinca, strâns legată de centrul său de pe Dunărea sârbească. În bună parte, purtătorii acestei culturi se mai găsesc încă în ultima perioadă a culturii Turdaş-Vinca. …

Read More »

Societăţile culturale în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Dacă presa din ţările româneşti a izbutit – cum vom vedea – să înmănuncheze, în cadrul şi în jurul redacţiilor, luptători pentru progresul social şi cultural, forme mai vechi de asociere au premers şi uneori au determinat apariţia unor periodice, având însă un câmp de acţiune care depăşea preocupările pentru publicistică. Ne referim la societăţile culturale, în care s-au pregătit forme de organizare a vieţii publice în cele mai felurite aspecte ale sale, dar ţinând seama de exigenţele unei societăţi în trecere de la relaţiile feudale la cele capitaliste. Pentru principate, după Societatea literară greco-dacică, iniţiată în 1810, la Bucureşti, …

Read More »

Dezvoltarea culturii româneşti în perioada 1848-1918

Progresele obţinute de poporul nostru în domeniul social-economic şi politic, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, se întregesc în chip firesc cu îmbogăţirea conţinutului vieţii sale spirituale. Cultura acestei epoci reflectă transformările sociale şi politice, contribuind, la rândul său, la înaintarea societăţii din România. Punctul de plecare îl constituie ideologia revoluţiei de la 1848 formulată în lucrările şi prin activitatea unor patrioţi de frunte ca Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Ion Ionescu de la Brad, Cezar Bolliac etc. Înfrângerea revoluţiei a fost urmată de intrarea unei părţi a burgheziei …

Read More »