Cultură

Cultura „amforelor sferice”

Descoperirile făcute între 1955-1958 în Moldova, ca cele de la Piatra Neamţ, Dolheştii Mari (lângă Fălticeni) şi din alte părţi, au documentat pătrunderea dinspre nord-est, în răstimpul dintre etapa Horodiştea-Folteşti I şi etapa imediat următoare (Folteşti II – Stoicani II) a unei populaţii de păstori seminomazi, veniţi dinspre Volhinia şi Podolia (regiunile de vest ale Ucraina) care au adus forme noi de cultură materială, aparţinând complexului numit „cu amfore sferice” cunoscut şi sub denumirea de „morminte cu cutie de piatră” (ciste), o denumire care nu corespunde întru totul realităţii. Cultura caracterizată prin morminte de acest fel sau în groapă simplă …

Read More »

Cultura cu ceramică decorată prin împunsături succesive

Cultura cu ceramică decorată prin împunsături succesive este cunoscută în Transilvania din numeroase locuri, mai ales pe baza unor materiale ceramice culese întâmplător. Ea a fost numită de unii cercetători germani Furchenstichkeramik, şi deosebită de cultura Coţofeni (denumită de ei Linsenkeramik = „ceramică decorată cu pastile”). Amândouă au fost socotite în chip tendenţios de către promotorii teoriilor rasiste, drept documente ale expansiunii „popoarelor nordice” în Transilvania şi mai departe, până în Grecia. Aceste interpretări neştiinţifice au fost spulberate la timp de cercetarea românească, dovedindu-se că întreg acest complex nu a avut o origine nordică, ci dimpotrivă una locală, îmbinată cu …

Read More »

Cultura în ţările române în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Însemnatele prefaceri prin care au trecut ţările române în a doua jumătate a secolului al XVI-lea n-au fost de natură a promova în mod deosebit creaţia culturală. Învingând aceste piedici, impulsionată de reformele religioase şi de curentele europene în circulaţie, totuşi creaţia culturală din ţările române îmbrăţişează toate genurile. Şcolile Sub impulsul curentelor reformate care aveau nevoie să-şi răspândească învăţăturile, după exemplul şcolii de la Braşov din prima jumătate a secolului al XVI-lea, în a doua jumătate a secolului se înfiinţează şcoli orăşeneşti la Sibiu, Bistriţa şi Sighişoara (luterane), Cluj, Târgu Mureş, Alba Iulia, Oradea etc. (protestante), la Caransebeş, Haţeg …

Read More »

Mediile culturale româneşti în perioada interbelică

O politică de unificare în domeniul culturii Principiile şi temeliile pe care s-a înălţat România Mare au asigurat progresul continuu al tuturor domeniilor, inclusiv al culturii. Dar unificarea teritoriilor la sfârşitul primului război mondial a reprezentat doar începutul unui proces de unificare generală şi de consolidare naţională. În vederea asimilării noilor provincii cu numeroasele lor populaţii minoritare, guvernul român a iniţiat strategii culturale şi educaţionale. Statul român a fost obligat să stimuleze formarea elitelor de origine etnică românească pentru a putea înlocui elitele regimurilor ungar, austriac şi rusesc. Sistemul de învăţământ a reprezentat principalul instrument în vederea realizării acestui obiectiv. …

Read More »

Cultura ceramicii liniare

Tot dintre culturile vechi neolitice identificate pe teritoriul României, aproape exclusiv în urma cercetărilor intense din ultimii ani, face parte şi cultura cu ceramică aşa-zisă liniară, deoarece este împodobită cu ornamente spiralo-meandrice formate din linii continue. Această cultură – care în centrul Europei reprezintă deocamdată cea mai veche manifestare a vieţii triburilor neolitice – s-a răspândit treptat spre vest până în Belgia şi Franţa, iar într-o fază mai târzie şi spre răsărit, punctele cele mai înaintate în această direcţie fiind situate deocamdată dincolo de teritoriul Republicii Moldova, până la Bug. Triburile care au creat această cultură se ocupau în primul …

Read More »

Cultura slavilor în secolele VI-IX. Religia

„Orice religie – spune Engels – nu este altceva decât oglindirea fantastică în minţile oamenilor a forţelor exterioare, care domină viaţa lor de toate zilele, o oglindire în care forţele pământeşti iau forma unor forţe suprapământeşti”. În faza de destrămare a comunei primitive, anume în perioada democraţiei militare, la vechii slavi ca şi la alte populaţii apare, conform stadiului de dezvoltare a forţelor de producţie, concepţia religioasă cu personificarea forţelor naturii şi a forţelor sociale. Zeul suprem corespunde în acelaşi timp conducătorului militar de pe pământ. Alături de reflectarea supranaturală a forţelor sociale, caracteristică acestei etape, persistă şi reminiscenţe mai …

Read More »

Tendinţe şi opţiuni în cultura românească interbelică

Europenism şi naţionalism Dacă în secolul al XIX-lea dominanta culturală erau elementele de unire între cultura română şi marile culturi occidentale, în perioada interbelică preocuparea esenţială pentru oamenii de cultură români devine cea a căutării specificului naţional. Românismul este descoperit în ortodoxism, moştenirea culturală bizantină şi folclor. Ortodoxismul, socotit matrice a spiritualităţii româneşti, este ilustrat de filozofi precum Nae Ionescu sau Nichifor Crainic. Neobizantinismul este pus în evidenţă de Nicolae Iorga în lucrarea Bizanţ după Bizanţ, în care afirmă cu mândrie că civilizaţia românească este continuatoarea legitimă a celei bizantine, civilizaţie ce a influenţat politica, pictura, arhitectura şi muzica românească. …

Read More »

Cultura ceramicii pictate de tip Petreşti

Încă demult se cunoşteau în Transilvania centrală şi vestică resturi de ceramică pictată, fină, executată în tehnica superioară a pictării înainte de ardere, a căror atribuire unui complex cultural a fost multă vreme incertă, din pricina lipsei unor cercetări şi mai ales a unor săpături sistematice. Mai târziu precizându-i-se mai îndeaproape caracteristicile, aria de răspândire şi poziţia cronologică, i s-au dat diferite nume: „ceramica pictată central-transilvăneană”, „ceramica pictată vest-românească” şi „ceramica pictată vest-dacică”. Pentru simplificare, este mi potrivit să i se spună cultura Petreşti, după numele satului de lângă Sebeş unde s-a descoperit o aşezare tipică pentru această cultură. O …

Read More »

Cultura dacică în secolele I î.Hr. şi I d.Hr.

Vorbind de cultura dacică, înţelegem să expunem în paginile ce urmează nu atât aspectul ei material, element constitutiv al modului de producţie, aspect tratat în cuprinsul paragrafului respectiv (cât mai ales, aspectul ei spiritual, aparţinând suprastructurii societăţii geto-dace. Pentru aspectul material al culturii geto-dace din ultimele două secole ce precedă cucerirea Daciei de către romani, se aplică în mod curent numirea de „Latene” târziu (faza a III-a şi a IV-a), ceea ce, fireşte, nu înseamnă câtuşi de puţin că totul sau cea mai mare parte a acestui bun cultural se datorează celţilor. S-a spus şi de către cercetătorii români, ca …

Read More »

Cultura în vremea feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Săpăturile arheologice recente au scos la iveală urme de cultură românească încă din veacul al X-lea, din vremea încheierii procesului de formare a poporului român şi a cristalizării relaţiilor feudale pe teritoriul României. Deşi elementele acestei culturi sunt încă insuficient cunoscute, ele permit, totuşi, două constatări importante. Cea dintâi se referă la prezenţa unor trăsături provenind din vechea tradiţie locală, ceea ce a permis definirea ei ca cea mai veche cultură românească. În ce priveşte ceramica, mai multe tipuri de vase atestă persistenţa în mediul populaţiei băştinaşe a unor forme, motive ornamentale şi tehnici de lucru caracteristice ceramicii romane provinciale …

Read More »