Artă

Arta în timpul feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Datorită mai ales descoperirilor din ultima vreme, suntem astăzi mai bine informaţi asupra artei clasei feudale decât asupra celei populare. Totuşi, şi în domeniul manifestărilor de artă puse în slujba clasei dominante, suntem încă departe de a cunoaşte toate conexiunile, iar forma în care s-au păstrat multe monumente ale epocii ne luminează mai curând asupra aspectelor de cultură materială, decât asupra acelora care ţin cu adevărat de fenomenul artistic. În cursul evului mediu, cea mai importantă dintre arte a fost arhitectura. Legată în chip nemijlocit de nevoile materiale ale vieţii – locuinţă şi apărare – şi de acelea ale cultului …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Moldova şi Ţara Românească

Legăturile dintre bogatele începuturi ale artei feudale din Dobrogea şi din Transilvania şi geneza artistică petrecută pe teritoriul Ţării Româneşti sunt încă foarte greu de stabilit. Că ele au existat, însă, o dovedeşte unitatea de dezvoltare istorico-culturală dintre cele două maluri ale Dunării, pe de o parte, dintre teritoriul Ţării Româneşti şi acela al Transilvaniei, pe de alta. S-au amintit într-un capitol precedent fortăreţele stăpânite de feudalii locali în câmpia munteană şi legăturile pe care le stabilesc ei cu Bizanţul în jumătatea a doua a veacului al X-lea Extinderea dominaţiei bizantine şi asupra unor puncte de la nordul Dunării şi …

Read More »

Arta în ţările române în secolul al XVIII-lea

Evoluţia artistică a veacului al XVIII-lea oglindeşte adâncirea continuă a relaţiilor dintre cele trei ţări române. O anumită indiferenţă faţă de convingerile prea îngust religioase, o împletire a acestora cu noile idealuri sociale şi naţionale netezesc treptat terenul spre dezvoltarea viitoare a unei arte laice. În această evoluţie, orăşenilor, meseriaşi şi artişti, le revine nu numai rolul primordial de creatori de artă, pe care l-au deţinut şi în trecut, dar ei îl au tot mai mult şi pe acela de ctitori şi chiar de îndrumători. Ca semn al afirmării sociale apăruseră încă din veacul precedent biserici întemeiate de negustori şi …

Read More »

Arta ecleziastică şi laică în ţările române în timpul Evului Mediu

Expresie a sintezei originale între elemente autohtone şi influenţe din afară, creaţia artistică românească s-a dezvoltat în strânsă legătură cu realităţile social-politice, militare şi culturale din întreg spaţiul românesc. Creaţiile cele mai originale au îmbogăţit tezaurul de valori ale artei universale. Influenţe şi stiluri artistice Subordonată cu precădere bisericii, dar dobândind pe măsura trecerii vremii tot mai mult un caracter laic, arta medievală românească a manifestat o profundă receptivitate şi deschidere către arta Europei. Moştenirii artistice bizantine i s-au adăugat, începând cu secolul al XIII-lea, influenţe gotice, iar câteva secole mai târziu influenţe renascentiste. Din sinteza tradiţiilor artistice autohtone cu …

Read More »

Arta în Transilvania în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

Arhitectura Frământările social-politice, interne şi externe, prin care trece Transilvania în acest răstimp se reflectă în mod semnificativ şi în artă. Asuprirea ţărănimii şi ofensiva catolică stăvilesc dezvoltarea arhitecturii de piatră româneşti. Locuitorilor ortodocşi nu li se îngăduie decât ridicarea bisericilor de lemn. Din această perioadă nu s-au păstrat monumente care să permită cunoaşterea reală a aspectelor unor astfel de clădiri în lemn (datările timpurii propuse pentru bisericile din Bănişor şi Ieud sunt inacceptabile). Politica internă a regilor Ungariei întemeiată în parte şi pe colaborarea micii nobilimi – între altele şi a cnezilor români – împotriva tendinţelor centrifuge ale marilor …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Dobrogea

Tradiţiile romano-bizantine în domeniul construcţiilor, puternice încă în veacurile IV-VI în Dobrogea şi pe malul stâng al Dunării, au fost părăsite odată cu încetarea stăpânirii Imperiului bizantin şi cu ruralizarea ultimelor centre care mai cunoscuseră o viaţă orăşenească. Vreme de circa trei secole, a predominat, pe întreg teritoriul României, o arhitectură în pământ şi lemn. Dezvoltarea forţelor de producţie, care se vădeşte la sfârşitul acestei perioade şi care duce la închegarea noilor relaţii de tip feudal, a adus cu sine şi nevoi noi în sânul clasei feudale în formaţie şi mijloacele tehnice pentru satisfacerea lor. În aceste condiţii s-a făcut …

Read More »

Arta în Moldova şi Ţara Românească în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

Arta în perioada fărâmiţării feudale Reflectarea evoluţiei economice şi social-politice în arta Moldovei şi a Ţării Româneşti din prima perioada a feudalismului dezvoltat se poate urmări în aspecte concrete doar parţial, dat fiind că monumentele păstrate sunt relativ puţine, iar cercetările arheologice au fost iniţiate de-abia în ultimul deceniu. Arhitectura Ca urmare a consolidării sociale şi politice a Ţării Româneşti, se înmulţesc şi construcţiile din material mai trainic, mai pretenţios. Cel mai reprezentativ monument păstrat e biserica Sf. Nicolae domnesc din Curtea de Argeş, ridicată în jurul anului 1340, în orice caz înainte de grafitul din interior cu data 1352. …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Transilvania

Menţiuni documentare, ruine sau monumente supravieţuind transformate în decursul vremurilor, ne dezvăluie şi în Transilvania, în regiuni mai bine cunoscute şi sub raportul cristalizării relaţiilor feudale, aceleaşi începuturi de închegare a unei arte feudale. Cronica notarului anonim păstrează amintirea a nu mai puţin de şapte cetăţi de la începutul veacului al X-lea, dintre care trei, în frunte cu Biharea, în voievodatul lui Menumorut, una aparţinând lui Gelu, pe Someş, şi trei în voievodatul lui Glad. La acestea trebuie adăugată cetatea Morisena-Cenad a lui Ahtum, cu construcţiile ei laice şi religioase. După informaţiile care se dau asupra lor, se pare că …

Read More »

Teatrul şi muzica în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Printre instituţiile de cultură încurajate de spiritul nou al păturilor înaintate, care-şi va găsi un punct de sprijin într-însa, este şi teatrul. Dezvoltarea sa,, însă, până în preajma anului revoluţionar 1848, nu se face fără piedici şi fără ameninţări cosmopolite. Primele reprezentaţii teatrale în Ţara Românească par să dateze dinainte de 1790, când teatrul italian găsea admiratori printre domnii fanarioţi din Bucureşti. La începutul veacului următor, trupe germane, ruse şi chiar polone dau reprezentaţii în capitala Moldovei sau a Ţării Româneşti. În curând teatrul grec va lua fiinţă, din Iniţiativa domniţei Ralu Caragea, care pune să se reprezinte la palat, …

Read More »