Arhitectură

Monumentele arhitectonice din oraşele greco-romane din Dobrogea

Ruinele monumentale descoperite în oraşele pontice dovedesc, pe de altă parte, că şi în aceste vechi centre greceşti s-au ridicat în epoca romana numeroase edificii, cel mai adesea de caracter public, care reflectă situaţia lor economică mult mai prosperă în cursul secolelor I-III d.Hr. În ciuda faptului că monumentele din această vreme au fost în parte sau chiar în întregime înlocuite de alte monumente din epoca romană târzie, ne putem totuşi da seama prin studiul numeroaselor fragmente arhitectonice descoperite în săpături, atât de proporţiile edificiilor, cât şi de grija deosebită cu care ele au fost executate. Astfel, la Histria au …

Read More »

Monumentul triumfal de la Adamclisi

Monumentul cel mai însemnat şi cel mai sugestiv tot odată pentru noile condiţii de viaţă pe care le cunoaşte Dobrogea odată cu anexarea ei de către romani este trofeul de la Adamclisi, ridicat, aşa cum indică inscripţia descoperită în săpături, în anul 109 d.Hr. de către Traian. Construit alături de noul oraş întemeiat de Traian – Tropaeum Traiani – pe o colină ce domină dealurile din sudul Dobrogei, acest monument triumfal avea rostul să comemoreze luptele grele pe care le-au dus în această regiune romanii şi dacii, aşa cum rezultă din studiul scenelor de luptă de pe Columna Traiană, cu …

Read More »

Arhitectura şi viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică

În perioada interbelică viaţa de zi cu zi a românilor a devenit mai complexă şi diferenţiată, în funcţie de mediu (urban sau rural), stare materială sau mentalitate, evoluând, în general, între tradiţionalism în lumea satelor, şi modernitate la oraş. Potrivit recensământului din 1930, populaţia României trăia într-o majoritate absolută în mediul rural. Oraşul – centru al vieţii civilizate Oraşul a reprezentat mediul cel mai favorabil dezvoltării vieţii moderne. Primăria contribuia la îmbunătăţirea ei, asigurând serviciile proprii mediului urban. În orice oraş românesc, clădirile reprezentative erau primăria, liceul, tribunalul, cinematografele, teatrele, monumentele istorice, librăria şi una sau mai multe bănci. În …

Read More »

Dezvoltarea edilitar-arhitectonică a Craiovei la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea deschide o perioadă de restaurare a monumentelor din secolele anterioare, dar şi de construcţii noi. Cu un secol mai înainte, Matei Basarab a refăcut în tradiţionalul stil muntenesc biserica Sf. Dumitru, iar Constantin Basarab mănăstirea Jitianu. De la sfârşitul secolului (1699) datează Casa Băniei, cea mai veche construcţie existentă azi în oraş; după aprecierile istoricilor de artă, ea continuă una mai veche, din secolul al XV-lea, a familiei Craioveştilor. A fost reşedinţa lui Mihai Viteazul, când deţinea demnitatea de mare ban al Craiovei. Construcţie brâncovenească, Casa Băniei este o clădire cu două nivele, cu camere cu bolţi …

Read More »