Caracterizarea personajului Voiajorul din schiţa „Aşa să mor!”, de I.L. Caragiale

Voiajorul din schiţa Aşa să mor!, de I.L. Caragiale, este varianta itinerantă şi internaţionalizată a amicului X... din schiţa cu acelaşi titlu, gargaragiul volubil, la curent cu tot ce mişcă-n politica autohtonă, care pretinde a se trage de şireturi cu figurile de top ale momentului, dăscălindu-le cu fervoare şi consiliindu-le cu înţelepciune.

Ca şi X..., tânărul poliglot din Aşa să mor! întâlnit în tren vorbeşte în perfectă cunoştinţă de cauză şi cu egală competenţă despre greva sindicalistă din Franţa; despre reforma financiară a Germaniei; despre mişcarea sufragetelor din Englitera; despre expoziţia secesioniştilor din Berlin; despre ultimele creaţiuni a(le) lui Carusso şi a(le) lui Rostand; despre situaţia incomodă a sultanului detronat, despre puiul de girafă fătat săptămâna trecută în Grădina Zoologică de la Hamburg etc., aria tematică a expozeurilor sale frizând enciclopedismul: „politică, finanţă, mode, navigaţie fluvială, maritimă şi aeriană, industrie, arte, teatre, muzică, sport, mai cu seamă sport...”.

Este, evident, un avizat şi în problemele realităţii româneşti despre care referă, de asemenea, cu aplomb şi dezinvoltură întrucât „cunoaşte personal pe toate personalităţile noastre din lumea politico-economică, finanţiară, artistică etc.”. Aşijderea, cosmopolit, „în Paris, în Berlin, în Viena, în Milano, peste tot, pe toţi îi cunoaşte” oferind, pe rând, sfaturi şi avertismente: contelui Zeppelin, Sarei Bernhard, reginei Wilhelmina a Olandei, lui Constantin Stere.

Fiecare relatare este întărită de asigurări ferme de veridicitate: „aşa să mor!” şi altele ejusdem farinae. Divulgarea, în final, a ocupaţiei tânărului (voiajor în branşa ilustratelor poştale) măreşte cu unul numărul personajelor lui Caragiale care îşi completează existenţa pedestră cu un dublu imaginar fabulos şi sublim în gratuitatea fantazărilor lor. Aceşti oameni nu mint din nevoi meschine şi lucrative, ci corporalizează verbal, cu inocenţă, trăiri alternative, aspiraţii, visuri... E o mare diferenţă.

Check Also

Caracterizarea personajului Miţa Baston din drama „D’ale carnavalului”, de I.L. Caragiale

Spre deosebire de Nae Girimea, Iordache, Didina Mazu, Ipistatul şi Catindatul care, fie sunt rătăciţi …

Caracterizarea personajului Mitică din schiţele „Căldură mare”, „Five o’clock”, „Iniţiativa…”, „Inspecţiune”, „Justiţie”, „La Moşi”, „Lanţul slăbiciunilor”, „Mitică”, „Proces-verbal”, „Tot Mitică”, „Tren de plăcere” şi „1 Aprilie”, de I.L. Caragiale

Gruparea textelor caragialiene unde apare nominal personajul, rezervă lectorului numeroase surprize şi revelaţii şocante ce …

Caracterizarea personajului Mitică din schiţa „Ţal!…”, de I.L. Caragiale

Să-l urmărim puţin în acţiune pe Mitică, degajat de povara prejudecăţilor inerţiale şi etichetelor tendenţios-simplificatoare. …

Caracterizarea personajului Mitică din schiţa „Inspecţiune”, de I.L. Caragiale

Camaradul Mitică din Inspecţiune, de I.L. Caragiale, este o apariţie halucinantă, enigmatică, nebuloasă şi neguroasă, …

Caracterizarea personajului Mitică din schiţa „Iniţiativa…”, de I.L. Caragiale

În schiţa Iniţiativa…, de I.L. Caragiale, Mitică este părintele azvârlit pe culmile disperării din cauza …