Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Acest articol este o comunicare ţinută de Hasdeu la Academia Română, în martie 1883. Fiind vorba de o etimologie, am lisat cuvântul-titlu aşa cum e scris în textul original, deşi se rosteşte bia: de altfel Hasdeu însuşi a făcut această distincţie.

Am transcris cu ea şi cuvintele şca, mica şi mnea, iea, tot din raţiuni etimologice. În cazurile utile explicării unor particularităţi de evoluţie fonetică, am menţinut pe i: vitica, siea, biea.

Etimologia latină a lui bia e reluată în Etymologicum Magnum Romaniae: „din slavicul sk.” h a rămas la români verbul belesc; din latinul bellus - femininul biea la olteni”.

După Dicţionarul limbii române bia (scris bea) ar fi un singular refăcut din pluralul bele al variantei bănăţene bel (comun: băl). Alexandru Graur (Alte etimologii româneşti, Bucureşti, 1975) crede că bia ar putea „să fie o scurtare a lui biată, care se va fi întrebuinţat mai întâi pentru persoana a III-a, fără nuanţă peiorativă”. Ipoteza aceasta fusese deja formulată de Hasdeu, în termeni în care ea trebuie respinsă: „Să se mai observe că olteanul biea nu exprimă nici o nuanţă de milă, de mustrare sau de mânie, aşa că nici într-un fel nu-l putem apropia de biată, de unde ar proveni prin vreo apocopă ca din fată”.

B.P. Hasdeu

Tot Hasdeu a emis şi ipoteza, susţinută acum în urmă de Al. Ionaşcu (Despre câteva cuvinte româneşti explicabile prin substrat, în „Studii şi cercetări lingvistice” nr. 4 din 1980), că bia s-ar putea explica prin alb. bije (vechi bile „fiică”). Hasdeu nu a acceptat nici această soluţie etimologică, iar încercarea lui Ionaşcu de a reface în substrat un etimon bâia nu e convingătoare (în acest caz, comparaţia cu albaneza nu mai are nici un temei).

Bia e cunoscut în Oltenia, aşa cum a arătat Hasdeu, dar nu e străin nici graiului din Muntenia. Pentru semnificaţia cuvântului e interesantă observaţia lui Marin Preda, scriitor originar din Teleorman, observaţie care coincide cu a lui Hasdeu: „«Vasăzică nu s-a însurat», spuse preoteasa, «şi cum aş face eu, bia», adaugă folosind această expresie pe care o foloseau fetele între ele şi mai puţin sau deloc muierile, semn că în clipa aceea Ileana lui Costică Roşu era stăpânită fără doar şi poate de amintirile ei de-atunci, «să mă întâlnesc cu el şi să nu afle nimeni? Să stau şi eu niţel de vorbă cu el!»” (Moromeţii, II, 1967); sau: „- Numai cu alde tat-său, bia, stă el de vorbă, zise Stela lui Jugravu”. Bia poate apărea însă şi în vorbirea unui bărbat. Iată un exemplu tot din Moromeţii: „- Ea e mai mare ca tine, Niculae, sau e mai mică? - Cine, bia? - Ilinca. - E mai mare cu un an! zise Niculae”.

În dicţionarele actuale, biet e dat ca probabil de origine slavă. Ipoteza lui Hasdeu că biet ar proveni din lat. vieţui nu trebuie însă ignorată.

Hasdeu a atras de nenumărate ori atenţia asupra faptului că multe cuvinte de origine latină au fost substituite prin echivalente semantice slave. În Istoria critică el a arătat, de exemplu, că multe toponime vechi româneşti au fost „traduse” prin termeni de origine slavă. Acest ingenios mod de interpretare a influenţelor e adoptat şi în cercetările actuale.

Check Also

Doina răstoarnă pe Rosler, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Doina răstoarnă pe Rosler, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie …

Doina. Originea poeziei poporane la romani, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Doina. Originea poeziei poporane la romani, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui …

Ghioc şi sglăvoc. Un dublet greco-latin în limba română, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Ghioc şi sglăvoc. Un dublet greco-latin în limba română, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Din istoria limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cele zece articole din cuprinsul cărţii Din istoria limbei române, de B.P. Hasdeu, au apărut …

Laletica sau fiziologia sonurilor, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Laletica sau fiziologia sonurilor, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie …