Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Acest articol este o comunicare ţinută de Hasdeu la Academia Română, în martie 1883. Fiind vorba de o etimologie, am lisat cuvântul-titlu aşa cum e scris în textul original, deşi se rosteşte bia: de altfel Hasdeu însuşi a făcut această distincţie.

Am transcris cu ea şi cuvintele şca, mica şi mnea, iea, tot din raţiuni etimologice. În cazurile utile explicării unor particularităţi de evoluţie fonetică, am menţinut pe i: vitica, siea, biea.

Etimologia latină a lui bia e reluată în Etymologicum Magnum Romaniae: „din slavicul sk.” h a rămas la români verbul belesc; din latinul bellus - femininul biea la olteni”.

După Dicţionarul limbii române bia (scris bea) ar fi un singular refăcut din pluralul bele al variantei bănăţene bel (comun: băl). Alexandru Graur (Alte etimologii româneşti, Bucureşti, 1975) crede că bia ar putea „să fie o scurtare a lui biată, care se va fi întrebuinţat mai întâi pentru persoana a III-a, fără nuanţă peiorativă”. Ipoteza aceasta fusese deja formulată de Hasdeu, în termeni în care ea trebuie respinsă: „Să se mai observe că olteanul biea nu exprimă nici o nuanţă de milă, de mustrare sau de mânie, aşa că nici într-un fel nu-l putem apropia de biată, de unde ar proveni prin vreo apocopă ca din fată”.

B.P. Hasdeu

Tot Hasdeu a emis şi ipoteza, susţinută acum în urmă de Al. Ionaşcu (Despre câteva cuvinte româneşti explicabile prin substrat, în „Studii şi cercetări lingvistice” nr. 4 din 1980), că bia s-ar putea explica prin alb. bije (vechi bile „fiică”). Hasdeu nu a acceptat nici această soluţie etimologică, iar încercarea lui Ionaşcu de a reface în substrat un etimon bâia nu e convingătoare (în acest caz, comparaţia cu albaneza nu mai are nici un temei).

Bia e cunoscut în Oltenia, aşa cum a arătat Hasdeu, dar nu e străin nici graiului din Muntenia. Pentru semnificaţia cuvântului e interesantă observaţia lui Marin Preda, scriitor originar din Teleorman, observaţie care coincide cu a lui Hasdeu: „«Vasăzică nu s-a însurat», spuse preoteasa, «şi cum aş face eu, bia», adaugă folosind această expresie pe care o foloseau fetele între ele şi mai puţin sau deloc muierile, semn că în clipa aceea Ileana lui Costică Roşu era stăpânită fără doar şi poate de amintirile ei de-atunci, «să mă întâlnesc cu el şi să nu afle nimeni? Să stau şi eu niţel de vorbă cu el!»” (Moromeţii, II, 1967); sau: „- Numai cu alde tat-său, bia, stă el de vorbă, zise Stela lui Jugravu”. Bia poate apărea însă şi în vorbirea unui bărbat. Iată un exemplu tot din Moromeţii: „- Ea e mai mare ca tine, Niculae, sau e mai mică? - Cine, bia? - Ilinca. - E mai mare cu un an! zise Niculae”.

În dicţionarele actuale, biet e dat ca probabil de origine slavă. Ipoteza lui Hasdeu că biet ar proveni din lat. vieţui nu trebuie însă ignorată.

Hasdeu a atras de nenumărate ori atenţia asupra faptului că multe cuvinte de origine latină au fost substituite prin echivalente semantice slave. În Istoria critică el a arătat, de exemplu, că multe toponime vechi româneşti au fost „traduse” prin termeni de origine slavă. Acest ingenios mod de interpretare a influenţelor e adoptat şi în cercetările actuale.

Check Also

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile …

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. …

Cuvântul „samă” este el latin sau maghiar?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cuvântul „samă” este el latin sau maghiar?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a …