Bamum

Bamum este o populaţie din vestul Camerunului (departamentul Nun), trăind într-un ţinut mărginit de râurile Mbam, Mape şi Nun şi alcătuit în principal din savană cu arbori rari (aproximativ 300.000 de persoane).

Cultivă taro, banane pentru gătit, sorg, porumb şi cafea; mulţi dintre ei lucrează în administraţie sau se dedică activităţilor comerciale, obiectele tradiţionale de artizanat fiind vândute în prezent mai ales turiştilor.

Îşi păstrează organizarea de sultanat şi rămân marcaţi de dihotomia socială care a constituit fundamentul regatului lor; populaţia nobilă cuprinde mai multe sute de spiţe patrilineare întemeiate fie de fiii regilor (nobilimea princiară), fie de curteni înnobilaţi (nobilimea palatină). Populaţia de origine servilă provine în principal din prizonierii de război.

Regele (mfon) se sprijinea pe cei din spiţa maniei sale şi pe nobilimea palatină pentru a accede la puterea supremă (cu drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor săi), însă nu absolută. Existau mai multe societăţi secrete care, acţionând prin blestemarea celor vinovaţi, ordalii şi prezicerea viitorului cu ajutorul păianjenilor, pedepseau încălcarea regulilor sociale şi puteau chiar, în anumite cazuri, să îl atace pe rege.

Islamul (începând din secolul al XIX-lea) şi un creştinism minoritar n-au izbutit să înăbuşe toate practicile tradiţionale, dintre care cea mai de seamă este nguon (restabilită în 1994), ceremonie celebrată în iulie, având ca scop aducerea de mulţumiri strămoşilor, evitarea epidemiilor şi catastrofelor şi în decursul căreia suveranului îi erau înfăţişate dorinţele poporului. Alte ceremonii, în cursul cărora se purtau măşti, aveau loc în luna octombrie, după strângerea recoltei.

Bamumii vorbesc shu pamom, limbă bantu care constituie una dintre limbile de comunicare din regiune, şi posedă o literatură de mici dimensiuni, scrisă în alfabetul bamum. Din ea face parte celebrul volum Istoria şi obiceiurile bamumilor, redactat la iniţiativa sultanului Njoya (creatorul acestui alfabet). Şcolarizarea se face în general în limba franceză.

Arta

Arta bamumă excelează în producerea de obiecte de metal prin turnare în tipare de ceară fuzibilă, în sculptarea panourilor de lemn şi a măştilor (de sărbătoare sau pentru societăţile secrete), în decorarea obiectelor cu mărgele şi în broderie. Arhitectura, remarcabilă, utilizează coloane de lemn sculptat.

Istoric

Istoria spune că bamumii, ca şi populaţia nso, sunt de origine tikară. Cu toate că în 1994 au sărbătorit oficial a 600-a aniversare a regatului lor, de fapt întemeierea acestuia nu a avut loc decât cel mai devreme la sfârşitul secolului al XVI-lea. Sub cel de-al unsprezecelea suveran al său, Mbombuo, regatul a cunoscut o vastă expansiune teritorială, în paralel cu expansiunea numerică a nobilimii prin practicarea poliginiei.

Sultanul Njoya a acceptat o colonizare germană care i-a respectat regatul, a introdus numeroase înnoiri (printre care alfabetul elaborat de el), apoi a intrat în conflict cu francezii, care au căutat să-i limiteze puterea şi să-i elibereze pe sclavi. De atunci administraţia colonială, apoi cea naţională, joacă un rol important în momentul numirii unui nou sultan, dând adesea naştere la contestaţii.

Denumire: bamoum.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …