norbert

Drumul de fer, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Drumul de fer, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Comedia a fost scrisă în iarna 1865-1866 la Mirceşti, după cum reiese din scrisoarea adresată de scriitor lui Alexandru Hurmuzachi la 20 martie 1866 (Drumul de fer făcea parte din „rodul iernii”). G.C. Nicolescu e de părere că la această dată piesa se afla încă în lucru. Tema ei era legată de o problemă deosebit de actuală în acel moment: construirea de căi ferate la noi, foarte necesară pentru prosperitatea ţării, întâmpinată însă cu ostilitate de mulţi, care nu voiau să vadă în aceasta decât că le erau ameninţate unele interese …

Read More »

Paraclisierul sau Florin şi Florica, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Paraclisierul sau Florin şi Florica, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Comedia a fost scrisă la Mirceşti, probabil în iarna 1863-1864, cam în acelaşi timp cu cânticelele Chiriţa în voiaj, Barbu Lăutarul şi La Bucureşti. De altfel, Paraclisierul s-a şi reprezentat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în aceeaşi perioadă (februarie şi martie 1864) cu Chiriţa în voiaj şi Barbu Lăutarul (conferă şi G.C. Nicolescu). Creată pentru un public nepretenţios, realitate de care Alecsandri era conştient, piesa are o intrigă uşoară, amuzantă, aducând însă pe scenă şi aspecte ale vieţii sociale contemporane, atât rele cât şi bune: parvenitismul, dar şi …

Read More »

Millo director sau Mania posturilor, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Millo director sau Mania posturilor, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. „Comedia cu cântice într-un act” era gata scrisă în toamna anului 1865, figurând în lista pieselor lui Alecsandri, alcătuită în vederea publicării repertoriului său dramatic, pe care scriitorul o prezintă lui Pantazi Ghica în scrisoarea din 30 octombrie 1865 (conferă Vasile Alecsandri, Corespondenţă). G.C. Nicolescu presupune că ar fi fost scrisă în iarna 1863-1864, în timp ce Alecsandri se afla la Paris în misiune diplomatică. El se întemeiază pe scrisoarea trimisă de acesta în ianuarie 1864 lui Brănişteanu, în care îl informa că voia să încheie nişte lucrări dramatice …

Read More »

Arvinte şi Pepelea, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Arvinte şi Pepelea, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scrisă în iarna 1863-1866, „povestea în 1 act”, cum o numea Alecsandri în scrisoarea din 20 martie 1866 adresată lui Alecu Hurmuzachi, a fost publicată mai întâi în „Foaia Societăţii…”, nr. 3-5 din martie-mai 1869, apoi, cu modificări însemnate, în „Revista contimporană” din Bucureşti, nr. 1 din ianuarie 1874, şi, în fine, în Opere complete, 1875 (forma iniţială, cu neînsemnate deosebiri). Ideea acestei poveşti dramatice i-a dat-o scriitorului, cu siguranţă, opera lui Anton Pann, asupra căreia se aplecase adesea şi pe care o preţuia foarte mult, considerând-o „un adevărat tezaur de …

Read More »

Agachi Flutur, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Agachi Flutur, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scrisă în 1863 (după datarea din manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 3.300), comedia este o localizare a vodevilului L’Avare en gants janues de Labiche şi Anicet Bourgeois (vol. VI al Teatrului complet al lui Labiche, Paris, 1882). A fost reprezentată, fără prea mult succes, la Teatrul din Bucureşti, în stagiunea următoare, 1863-1864. Pentru că nu a indicat modelul, Alecsandri a fost aspru criticat în „Contemporanul”, 1881 (conferă şi Charles Drouhet). Piesa a fost publicată în Opere complete, 1875. Vasile Alecsandri

Read More »

Rusaliile, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Rusaliile, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scris la Mirceşti, în luna octombrie 1860 (conferă scrisoarea adresată lui Ion Ghica din Mirceşti, la 26 octombrie 1860), vodevilul satirizează demagogia liberalilor, ostili reformelor democratice ale lui Al. I. Cuza, şi, în acelaşi timp, exagerările latiniste ale etimologiştilor ardeleni. Charles Drouhet identifica pentru pedantul Galuscus modelul pedanţilor lui Moliere, dar Alecsandri avea modele mai apropiate în „sapienţii” noştri, în ale căror concepţii lingvistice vedea o primejdie pentru limba noastră strămoşească (conferă şi scrisoarea din 1 noiembrie 1869 adresată lui Iacob Negruzzi). El îşi preciza încă o dată modelul şi ţinta satirei în …

Read More »

Doi morţi vii, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Doi morţi vii, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scris, probabil, la începutul anului 1851, la solicitarea lui Matei Millo, cam în aceeaşi vreme cu Crai-nou şi Kir Zuliaridi, vodevilul a fost prezentat curând după aceea, pus pe muzică de Alexandru Flechtenmacher, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, în interpretarea artiştilor: Millo (Ghiftui), Luchian (Hagi-Flutur), Neculau (Acrostihescu), Teodorini (Egor), Teodoru (Talpă-Lată), Bossie (Cârcioc), demoazela Gabriela (Tiţa), Nini (Ion lacheul) şi doamna Sterian (Ferchezanca). Piesa a rezistat vreme îndelungată, s-a reprezentat mai târziu şi la Bucureşti, iar la Cernăuţi a fost foarte bine primită. Iată ce spune A. Hurmuzachi în raportul …

Read More »

Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scrisă în acelaşi timp cu Scara mâţei, adică în primele luni ale anului 1850, îndată după întoarcerea scriitorului din exil, comedia s-a prezentat în premieră la Teatrul Naţional din Iaşi, la 9 aprilie 1850, repurtând un mare succes. În distribuţie figurau cei mai buni actori ai teatrului: Matei Millo în rolul Chiriţei, iar în celelalte, actorii Teodoru (Grigori Bârzoi), Teodorini (Pungescu), Neculau (Bondici), Luchian (Guliţă), Bonciu (Cuculeţ) şi doamna Sterian (Văduva Afin) şi „demoazelele” Chiciu (Aristiţa), Bibiri (Calipsiţa), Nini (Luluţa). Până şi rolurile secundare erau interpretate …

Read More »

Nunta ţărănească, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Nunta ţărănească, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Revenit în ţară după moartea Elenei Negri, la începutul verii 1847, Alecsandri îşi află alinarea durerii în dragostea şi compasiunea pe care i-o arată prietenii săi Costache Negruzzi, Alecu Russo, Matei Millo şi Alexandru Cantacuzino. Preocupările şi activitatea acestora pe plan politic şi cultural nu-i erau străine, astfel încât participarea scriitorului la pregătirea mişcării revoluţionare ce va izbucni în anul următor era de aşteptat. El nu va rămâne deoparte nici atunci când îi va vedea pe toţi sprijinind cu avânt patriotic activitatea teatrului din Iaşi, care simţea acut lipsa de piese naţionale. …

Read More »

Peatra din casă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Peatra din casă, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scrisă în ianuarie 1847, la Palermo, comedia a avut, la prima ei lectură doi auditori: Elena Negri şi Nicolae Bălcescu. Aceştia l-au îndemnat pe autor s-o trimită în ţară pentru a fi reprezentată pe scenă („am compus în grabă un Vodevil întitulat Peatra din casă, cu scop de a combate tendinţa neomenească a unor părinţi de a considera pe fete ca nişte sarcini grele în familie, ca petre în casă, bune numai de a fi exilate la monăstiri. Tot cu această ocazie am atins în treacăt o chestie foarte importantă, acea …

Read More »