Ashaninca

Ashaninca este o populaţie amerindiană din pădurea amazoniană, locuind în regiunea piemontană a Anzilor din centrul şi sudul statului Peru. Unii reprezentanţi ai săi se întâlnesc şi în Brazilia, până la Acre (circa 100.000 de persoane).

Ashaninca sau arawakii subandini constituie ramura occidentală a vastei familii lingvistice arawak. Cele cinci subansambluri principale ale lor sunt: yanesha, ashaninka (propriu-zişi), nomatsiguenga, matsiguenga şi yineru.

Yanesha, din nord-vest, marcaţi de vechi imbricări cu alte grupuri etnice învecinate preincaşe şi incaşe, şi yineru, din nord-est, care de multă vreme au strânse legături cu vecinii lor pano, se deosebesc, prin limbă şi prin caracteristicile lor culturale, în special cele legate de ritualuri şi de religie, de complexul foarte omogen format din celelalte trei subansambluri (cu toate că se remarcă şi aici uşoare procese de diferenţiere, de exemplu o tendinţă mai combativă la ashaninka, mai „diplomată” la matsiguenga).

Pentru a înţelege modul lor de viaţă, trebuie să pătrundem dincolo de ceea ce, aparent, ni se înfăţişează ca o mulţime amorfă de mici comunităţi autonome. Dispersarea este un mod de adaptare la mediul geografic şi politic; versanţii accidentaţi ai dealurilor piemontane şi sistemul lor de locuire, fără un centru care să poată fi cucerit pentru a ţine sub stăpânire ansamblul.

Ashaninca trăiesc în unităţi rezidenţiale familiale uxorilocative, cuprinzând de la 15 la 70 de persoane. Bărbaţii provin întotdeauna din locuri îndepărtate, chiar din alte provincii ale statului „naţional”, şi se căsătoresc cu mame, surori sau fiice ale căror fraţi sau fii pleacă să se însoare în alte părţi, adesea în ţinutul de unde a venit tatăl lor. În prezent însă există şi sate mai mari (de la 100 la 450 de locuitori), care au şi şcoli.

Aceste comunităţi dispersate practică agricultura pe numeroasele parcele pe care le defrişează, pentru ca după cinci-şase ani să le lase să se acopere din nou de pădure (în afară de cele destinate pentru plantaţii de cafea sau de cacao). Acest mod de viaţă se bazează pe o reţea de relaţii multiforme, consolidate de deplasările sezoniere, în perioada în care debitele râurilor ating valori minime, pentru un pescuit de marc amploare prin otrăvirea apei.

În prezent aprovizionează piaţa naţională şi internaţională cu produse rezultate din exploatări forestiere, recoltarea de plante medicinale şi agricultură (cafea, cacao, banane, rucu, liana medicinală una de gato - Lincaria tomentosa etc.).

O societate globală în reţea

Deplasările estivale - pe rute uneori mai lungi de 300 km. pun în evidenţă o particularitate rară în Amazonia: străvechea interdicţie, pentru grupările ashaninca, de a se lupta între ele. Acţiunile războinice fiind îndreptate doar împotriva mior duşmani străini (incaşi, spanioli sau alte grupări de amazon icni, îndeosebi pano”).

Această pace internă, practicată şi de o altă populaţie arawak învecinată, mojo, din Bolivia, este legată la ashaninca de un complex sociologic original, caracterizat prin absenţa instituţiilor ierarhizate, autonomia comunităţilor şi a persoanelor, egalitarism, o economic de „partajare”, rezolvarea conflictelor prin sciziuni şi îndepărtare reciprocă.

Coeziunea ansamblului este menţinută prin exogamie, care creează alianţe din aproape în aproape între toate grupurile, prin participarea la un important ritual legat de pubertatea feminină (prezent, de asemenea, la pano), care prilejuieşte sărbători pline de fast, ca şi prin faptul că recurg la aceiaşi şamani şi femei-şaman (care se deosebesc întotdeauna de vrăjitori) şi au aceleaşi mituri.

Unele versiuni ale acestor mituri afirmă unitatea „naţională” a ţinuturilor lor, marcată în mod simbolic în acelaşi fel. În centru se află trupul cristalizat al zeiţei sării, Pareni (Cerro de la Sal, „muntele de sare”), de unde au provenit animalele comestibile, iar în marginea dinspre munte (ţinut al muntenilor incaşi şi quecliua”) şi cea dinspre ţinuturile joase (populate de canibali, de spanioli şi de portughezi) trupurile ţintuite şi pe vecie despărţite ale lui Pachakamac, fratele zeiţei Pareni, şi „cocoţatului”, un mic ştrengar divin pe care acesta îl purta întotdeauna pe umeri.

Arta

Ashaninca au fost renumiţi, pe toată durata viceregatului spaniol, pentru fineţea şi frumuseţea ţesăturilor lor, în care adesea introduceau, printre fire, delicate decoraţiuni din pene. Sunt şi singurii amazonieni despre care se ştie că, începând de la cucerirea spaniolă, extrăgeau şi prelucrau fierul folosind metoda cuptoarelor catalane.

Istoric

Populaţia „protoarawakă” a ajuns în regiune, venind dinspre nord, cu circa 2.000 de ani î.Hr. Mai târziu, urmaşii lor au reuşit să stabilească cu vecinii lor incaşi relaţii de alianţă, folosind apoi aceeaşi strategie faţă de coroana spaniolă şi de misionari. Nu au cedat în faţa acţiunii de penetraţie colonială decât în epoca cauciucului, când s-a dezmembrat imensa piaţă interamazoniană, generată şi dominată de ei, prin „moneda” lor de schimb - bulgării de sare.

Pierderea acestei pieţe, depopularea accentuată a bazinului râului Ucayali, apariţia oraşelor şi instalarea colonilor au determinat prăbuşirea marilor confederaţii militare interetnice (dintre care unele grupau într-o alianţă pe toţi locuitorii de limbă arawak, pano şi tupi din lungul râurilor Urubaniba şi Ucayali). De curând o nouă confederaţie (care însă a acţionat numai în interiorul populaţiei ashaninca, reunind grupurile ashaninka şi yanesha) a dus o luptă de rezistenţă şi de izgonire a gherilei „maoiste” Calea Luminoasă şi a traficanţilor de droguri (1989-1992).

Denumire: mult timp au fost cunoscuţi sub numele de campa în nord şi matsiguenga în sud.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …