Arpad Bitay

Arpad Bitay (20 iulie 1896, Budapesta - 30 noiembrie 1937, Alba Iulia) - traducător şi istoric literar. A făcut studii medii la Cluj, Braşov şi Alba Iulia (1907-1915). După bacalaureat, este recrutat şi trimis pe frontul italian, unde supravieţuieşte unui atac cu gaze toxice. Urmările intoxicării suferite atunci le suportă până la sfârşitul timpuriu. Absolvent al Facultăţii de Drept din Debreţin (1919), se înscrie la Facultatea de Istorie-Filologie a Universităţii din Cluj, secţia de istorie-română, pe care o va absolvi în 1923. După studii de romanistică la Universitatea din Leipzig (1927-1928), se stabileşte în 1929 la Alba Iulia, unde este profesor de limba şi literatura română, de latină şi germană.

Publică în presa vremii încă din anul 1920, iar prima lucrare de rezonanţă îi apare în 1922 - o istorie recapitulativă a literaturii române (A roman irodalomtortenet osszefoglalo attekintese), destinată tineretului maghiar studios. În urma aprecierilor favorabile ale profesorilor Nicolae Drăganu şi Sextil Puşcariu, tipăreşte lucrarea şi în limba română, sub titlul Istoria literaturii române (1924). Tot cu scopuri didactice publică o scurtă gramatică a limbii române (1923).

Sub îngrijirea lui Bitay apare Muforditasok roman koltokbol (1928), o selecţie reprezentativă a poeziei româneşti, de la folclorul literar până la Lucian Blaga. A tradus din proza lui Ioan Al. Brătescu-Voineşti, A.I. Odobescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Emil Gârleanu, Ion Agârbiceanu, Gheorghe Brăescu şi D.D. Pătrăşcanu, şi din dramaturgia lui Vasile Alecsandri şi Nicolae Iorga. Concomitent, publicul român a putut citi în „Adevărul literar şi artistic”, „Cuget clar” şi „Universul literar” versiunile româneşti ale unor scrieri de Jokai Mor, Kovacs Deszo, Nyiro Jozsef, Gyallay Domokos şi Szabo Maria, realizate de Bitay.

A contribuit la cunoaşterea valorilor literar-culturale maghiare şi prin expunerile prezentate la cursurile Universităţii Populare din Vălenii de Munte, unde Nicolae Iorga l-a invitat pentru prima oară în 1923. Până în 1937, Bitay a fost prezent la Vălenii de Munte în fiecare vară, ţinând aproximativ o sută de comunicări despre literatura, cultura şi istoria maghiară şi despre legăturile literar-culturale româno-maghiare.

Ca istoric literar, Bitay n-a reuşit să realizeze mari sinteze reprezentative. În schimb, a contribuit la studierea interferenţelor spirituale româno-maghiare cu multe date noi, pe care le-a publicat sub formă de articole, note, materiale documentare în „Dacoromania” şi în „Erdelyi Irodalmi Szemle”.

A scris cu predilecţie despre personalităţi ale trecutului cultural maghiar care au avut legături cu viaţa şi cultura românească, cum au fost Viola Jozsef, medic la Curtea Moldovei, poetul Sukei Karoly, fiul preotului reformat din Bucureşti, Szontagh Samuel, farmacist maghiar din Muntenia, Ponori Thewrek Jozsef, primul traducător maghiar al proverbelor româneşti, pictorul Barabas Miklos, care a trăit şi a lucrat într-un timp în Bucureşti, familia Szechenyi şi relaţiile ei cu românii, Acs Karoly, primul traducător în maghiară al cântecelor populare româneşti.

Totodată, a valorificat date şi informaţii noi, adunate din arhive şi colecţii de manuscrise, despre viaţa şi activitatea unor cărturari români: Gheorghe Asachi, protopopul Popa Patru din Tinăud, Nicolae Milescu Spătarul, Gheorghe Buitul, Vasile Moga şi, în mai multe rânduri, despre Gheorghe Şincai şi Gheorghe Lazăr.

Opera literară

  • A roman irodalomtortenet osszefoglalo attekintese, Alba Iulia, 1922; ediţia (Istoria literaturii române), Cluj, 1924;
  • Az erdelyi romanok a protestons fejedelmek alatt (Românii din Transilvania sub domnia domnitorilor protestanţi), Târnăveni, 1925;
  • Gyulafehervar Erdelyi muvelodestorteneteben (Alba-Iulia în istoria culturală a Ardealului), Cluj, 1926;
  • Az Alba-Iulia-i rom. kat. szekesegyhaz es komyeke (Catedrala romano-catolică din Alba-Iulia şi împrejurimea sa), Alba Iulia, 1936;
  • Scrieri alese, ediţie îngrijită şi introducere de Kovacs Ferenc, Bucureşti.

Antologii

  • Muforditasok roman koltokbol (Antologia poeţilor români), Cluj, 1928.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …