Apaşi

Apaşii sunt un ansamblu de triburi indiene din sud-vestul Statelor Unite, trăind în rezervaţii în Arizona şi New Mexico (circa 50.000 de persoane).

Poporul cunoscut sub numele de apaşi include mai multe grupuri etnice înrudite de amerindieni. Apaşii le sunt cunoscuţi multora datorită povestirilor cu Vestul Sălbatic, despre Cochise şi Geronimo. Amândoi au fost celebri războinici apaşi, care s-au luptat pentru apărarea terenurilor apaşilor cu Mexicul şi cu Statele Unite.

Din punct de vedere cultural se disting apaşii de est (mescalero, jicarilla, chirica-hua, lipan şi kiowa-apaşi) şi apaşii de vest (cibecue, mimbreno, coyotero, tonto sau mogollon). Linia de demarcaţie o constituia Rio Grande. Sub aspect geografic se individualizează apaşii de câmpie (kiowa-apaşi şi lipan), apaşii de est (jicarilla şi mescalero), apaşii de sud (chiricahua) şi apaşii de vest (jila, tonto, pinal şi coyotero).

Îşi asigurau cele necesare traiului, în proporţii variabile, din vânătoarea de bizoni, cules, agricultură (porumb) şi jaf. Produceau mescal pentru a-l utiliza în cadrul unor ceremonii. Structura socială se baza pe familia extinsă, cu reşedinţă matrilocativă.

Mai multe familii de acest tip alcătuiau un grup local, condus de bărbatul cel mai dinamic, care însă nu avea putere coercitivă şi nu se putea baza decât pe capacitatea sa de convingere şi pe eficacitate. Mai multe cete se puteau uni sub conducerea unei căpetenii. Nu exista nici un fel de organizare socială centralizată.

Divinitatea supremă (Yusn sau Usen, „dătătorul de viaţă”), îi învestea pe şamani cu puteri deosebite. Cele mai multe spirite de rang secund erau personificări ale unor entităţi naturale. Pe lângă acestea, existau şi doi eroi civilizatori - unul asociat cu soarele sau cu focul, celălalt cu apa, şi un trickster, în general reprezentat de coiot.

Practicau numeroase se ritualuri („sunrise dance”, care corespundea cu ritualul pubertăţii fetelor, dansul ursului, dansul spiritelor muntelui, picturi pe nisip cu valoare emblematică etc.). Limba lor face parte din familia de limbi athapaskan.

Istoric

Strămoşii apaşilor (ca şi cei ai indienilor navajo) s-au desprins din grupul athapaskanilor de nord şi au ajuns în sud-vest în jurul anului 1000. Aici au ocupat un teritoriu imens (actualele state Arizona, Colorado, New Mexico, Texas şi partea nordică a provinciilor mexicane Chiuhuahua şi Sonora). Odată cu pătrunderea calului în regiune (secolul al XVI-lea) şi sub presiunea indienilor comanşi şi ute, apaşii au fost siliţi să se retragă în sud şi vest.

La început raporturile lor cu albii au fost prieteneşti, dar situaţia s-a deteriorat în secolul al XVII-lea. Atacau frecvent misiunile spaniole şi din câte se pare au fost printre instigatorii revoltei pueblo din 1680. Însă reputaţia de războinici cumpliţi, reflectată în numeroase filme western, şi-au dobândit-o îndeosebi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Istoricii cred că strămoşii apaşilor trăiau în Canada. Probabil că apaşii au migrat în sud-vestul american cam prin anul 1000. Terenurile tradiţionale ale apaşilor sunt localizate pe teritoriile de astăzi ale statelor americane Arizona, Colorado, New Mexico şi Texas, precum şi ale celor mexicane Chihuahua şi Sonora.

Apaşii erau nomazi care s-au mutat dintr-o tabără în alta, în funcţie de anotimp şi de posibilităţile de procurare a hranei. Îşi obţineau mâncarea vânând, adunând plante sălbatice şi cultivând pământul. De asemenea, făceau incursiuni pe teritoriile altor triburi, în căutare de cai şi de provizii. Apaşii îşi construiau adăposturi boltite, cunoscute sub numele de wickiup, acoperind un schelet din lemn cu iarbă sau cu crengi.

Din 1861 şi până în 1871, Cochise a dus o nemiloasă luptă de gherilă, ţinând piept armatei americane. La rândul lui, Geronimo a capitulat definitiv de-abia în 1886. în prezent sunt relativ prosperi din punct de vedere economic (se ocupă cu creşterea animalelor, agricultură, exploatarea lemnului pentru construcţii, adesea se integrează cu succes în economia modernă); s-au creştinat, dar îşi păstrează multe din vechile tradiţii şi se luptă pentru a-şi apăra drepturile şi identitatea proprie (s-au remarcat îndeosebi prin lupta dusă pentru conservarea unui loc sfânt, muntele Graham, unde se intenţiona instalarea unui telescop).

Exploratorii spanioli au fost primii ne-indieni care au pătruns pe pământurile apaşilor. Mexicanii şi americanii au venit ulterior. Colonizările americane ale teritoriilor apaşe au condus la lupte crunte între apaşi şi armata Statelor Unite, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Ultimul dintre războaiele apaşe s-a încheiat odată cu capitularea lui Geronimo, în 1886. Unii dintre apaşi s-au stabilit în Oklahoma. Alţii s-au mutat într-o rezervaţie din New Mexico. La sfârşitul secolului al XX-lea, existau aproximativ 57.000 de apaşi. Mulţi dintre ei trăiau în rezervaţii din sud-vestul Americii.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …