Alexandru Dobre

Alexandru Dobre (15 mai 1940, Fierbinţi, judeţul Ialomiţa) - folclorist. Este fiul Vasilicăi (născută Dedu) şi al lui Dumitru Dobre. Urmează, după studii liceale la Bucureşti şi Fierbinţi, Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1958-1963).

Lucrează, succesiv, ca director de cămin cultural în Fierbinţi (1957-1959), ofiţer activ (1963-1971), redactor la „Scânteia tineretului”, referent de specialitate la cancelaria Academiei Române (1977-1989). Este membru în comitetul de redacţie al „Analelor Academiei Române” (1977-1989), membru în comitetul de redacţie (1979), secretar responsabil de redacţie (1980-1985) şi redactor-şef (din 1986) al „Revistei de etnografie şi folclor”, redactor responsabil adjunct al „Memoriilor Comisiei de Folclor” (1988). După 1990, este lector la Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti. Şi-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Bucureşti, cu teza Folclorul taberei militare (1994).

Volumul Idealul unităţii naţionale în cultura română (1988; Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române) este de fapt o istorie a Academiei Române, însă cartea nu s-a putut intitula aşa, fiindcă principalul for ştiinţific al ţării era tot mai marginalizat şi ocultat, regimul comunist contrapunându-i Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice. Lucrarea lui Dobre este, în prima ei parte, o istorie a spiritului de asociere în societatea română modernă, a rădăcinilor istorice ale Academiei Române, un excurs asupra societăţilor şi asociaţiilor cultural-ştiinţifice şi literare care au premers-o. Autorul demonstrează că discuţiile purtate în aceste societăţi şi asociaţii, precum şi în principalele publicaţii din epocă, pe marginea unor deziderate majore - elaborarea unui sistem ortografic unitar, întocmirea unei gramatici şi a unui dicţionar general - au condus la ideea înfiinţării unei academii naţionale, care să concentreze activitatea învăţaţilor epocii şi să determine elaborarea acestor lucrări de interes naţional.

În partea a doua se stăruie asupra înfiinţării Academiei, a alegerii ca membri a marilor cărturari din toate provinciile locuite de români, asupra marilor iniţiative cărturăreşti şi a participării la acţiunile pentru înfăptuirea unităţii naţionale, precum Pronunciamentul de la Blaj (1868), Serbarea de la Putna (1871), mişcarea memorandistă (1882, 1887-1895), asupra acţiunilor de valorificare a moştenirii clasice (prima ediţie a operelor lui Dimitrie Cantemir, tipărirea Istoriei românilor supt Mihai Vodă Viteazul de Nicolae Bălcescu, a operelor complete ale lui Miron Costin). Scrisă de un cercetător care s-a aflat mulţi ani în proximitatea arhivei Academiei Române, cartea a preluat direct de la sursă o multitudine de informaţii şi documente, pe care le-a interpretat judicios.

Studiul Folclorul taberei militare. Armata şi războiul în folclorul românesc. O nouă abordare (2001) părăseşte tratarea tradiţională, pe secvenţe, în favoarea abordării acestei categorii a folclorului în relaţie cu altele, fiindcă, se precizează, formele diverse ale literaturii taberei militare „afectează toate genurile şi speciile creaţiei populare”. O altă noutate constă în prezentarea milităriei ca mediu generator de cultură.

Opera literară

  • Idealul unităţii naţionale în cultura română, Bucureşti, 1988;
  • Folclorul taberei militare. Armata şi războiul în folclorul românesc. O nouă abordare, Bucureşti, 2001;
  • Enciclopedia culturii tradiţionale româneşti, Bucureşti, 2001;
  • Folclorul şi etnografia sub protecţia Academiei Române, Bucureşti, 2002.

Ediţii

  • Mihail Canianu, Studii şi culegeri de folclor românesc, prefaţă de Dan Horia Mazilu, Bucureşti, 1999 (în colaborare cu Mihai M. Robea);
  • Sal Segall, Din folclorul poporului evreu. Credinţe, datini şi superstiţii, cu o scrisoare de Gala Galaction, prefaţă de Dan Horia Mazilu, Bucureşti, 2000;
  • I.A. Candrea, Iarba fiarelor. Studii de folclor. Din datinile şi credinţele poporului român, prefaţă de Dan Horia Mazilu, introducerea editorului, Bucureşti, 2001.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …