Al doilea război dintre Traian şi Decebal (vara 105 – vara 106 d.Hr.)

Decebal nu a respectat condiţiile grele impuse prin pacea din 102. El a reluat înarmarea dacilor, a început refacerea cetăţilor (la Sarmizegetusa, Blidaru şi Piatra Roşie există urme de refacere după demantelare), a restabilit legăturile cu potenţialii aliaţi (marcomani, bastarni) şi i-a atacat pe iazigi, aliaţii romanilor din Banat.

Garnizoana romană de la Sarmizegetusa fusese retrasă după ce începuse demantelarea fortificaţiei. Probabil tot în această perioadă, Decebal a încercat să intre în contact cu regele Pacorus al părţilor pentru o acţiune comună contra Imperiului Roman, dar mesajul a fost interceptat. Informaţiile despre încălcarea tratatului din 102 au determinat Senatul roman să decidă reluarea războiului. Traian a plecat din Roma la 4 iunie 105, ajungând în Moesia Superior prin Dalmaţia.

Pentru a preveni atacul asupra Daciei, Decebal a recurs la mai multe acţiuni, încă înainte ca armata romană să pătrundă în Dacia: i-a făcut lui Traian propuneri de pace, dar a trimis şi câţiva dezertori romani care urmau să-l ucidă pe împărat (planul a eşuat). După aceea, regele dac a reuşit să-l captureze printr-un vicleşug pe Longinus, cerând în schimbul lui retragerea trupelor de ocupaţie din teritoriul dintre Carpaţii Meridionali şi Dunăre. Aceste stratageme arată că Decebal era conştient că nu mai dispunea de forţe suficiente pentru a respinge armata romană. Nici refacerea coaliţiei antiromane nu a reuşit, iar unii daci (nobili şi oameni de rând) continuau să se supună romanilor.

După eşecul acestor tentative de a stopa invazia romană, Decebal a atacat trupele romane dislocate în Dacia şi a continuat refacerea fortificaţiilor care fuseseră demantelate. După sosirea împăratului la Dunăre, legiunile din Moesia Superior şi Moesia Inferior au fost deplasate la nord de Dunăre pe podul de la Drobeta care fusese construit după 102. Dintre generalii participanţi la campanie sunt cunoscuţi Publius Aelius Hadrianus (viitorul împărat), Lucius Licinius Sura, Tiberius Claudius Livianus şi Decimus Terentius Scaurianus (viitorul guvernator al provinciei Dacia).

Sub comanda personală a lui Traian, legiunile au desfăşurat operaţiuni de recucerire a fortificaţiilor pierdute în cursul verii anului 105. Au fost urmate traseele din campania din anul 101, pe la Tapae, prin pasul Vâlcan şi pe valea Oltului (probabil şi prin trecătorile din zona Carpaţilor de Curbură). Pe parcurs, forţele lui Decebal au efectuat mai multe atacuri, dar acestea nu au putut opri marşul armatelor romane. Pe timpul iernii, operaţiunile au fost întrerupte, deoarece luptele în munţi ar fi fost mult prea dificile în asemenea condiţii.

În primăvara anului 105-l06, luptele au fost reluate, romanii ocupând poziţii în zona Sarmizegetusei. Au fost cucerite rând pe rând, cu mari eforturi, cetăţile Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie, folosindu-se maşini de luptă. Astfel, sistemul de fortificaţii care proteja capitala a cedat. Tentativa lui Decebal de a recâştiga independenţa Daciei prin alungarea trupelor romane de ocupaţie a eşuat, înfrângerea a fost agravată de trădarea unora dintre conducătorii locali daci, care au trecut de partea lui Traian. În urma acestei campanii, armata romană a reluat controlul asupra celei mai mari părţi a Daciei. Sarmizegetusa a fost încercuită şi a început asedierea ei.

Fragment din Dio Cassius, Istoria romană, LXVIII, 12: „Longinus, care comanda o legiune romană, adversar de temut în luptă pentru Decebal, a acceptat, invitat fiind, să vină la o întrevedere cu Decebal. Acesta invocase intenţia de a se supune, îndeplinind sarcinile ce-i reveneau, dar îl reţinu pe Longinus ca prizonier (...). Decebal grăbi un sol la Traian pentru a-i cere să-i fie redat tot ţinutul până la Istru şi să i se redea tot ceea ce cheltuise pentru război, cu condiţia să-l trimită înapoi pe Longinus”.

Check Also

Bătălia de pe Tamisa (5 octombrie 1813)

Bătălia de pe Tamisa (5 octombrie 1813) este o victorie decisivă a Statelor Unite asupra …

Bătălia de pe Somme (1 iulie – 13 noiembrie 1916)

Bătălia de pe Somme (1 iulie – 13 noiembrie 1916) este o ofensivă aliată din …

Bătălia de pe Nil (1 august 1798)

Bătălia de pe Nil (1 august 1798) este o bătălie între flotele britanice conduse de …

Bătălia de la Zama (202 î.Hr.)

Bătălia de la Zama (202 î.Hr.) este un confruntare în care romanii conduşi de Scipio …

Bătălia de la Wilderness (30 aprilie – 6 mai 1863)

Bătălia de la Wilderness (30 aprilie – 6 mai 1863) este o bătălie din Războiul …