Acum unsprezece ani la Saint-Malo, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Cu titlul Il y a onze ans a Saint-Malo a apărut în revista „Marianne” din 15 august 1934.

În traducerea lui Panait Istrati s-a publicat în gazeta „Cinci lei” din 15 septembrie 1934.

Panait Istrati

Reluată în volumul Pentru a fi iubit pământul, Bucureşti, 1969.

Fragment

La 15 august 1934, s-au împlinit unsprezece ani de la publicarea primei mele povestiri, Kyra Kyralina, în revista Europe.

Pe-atunci eram un om fericit. În primul rând, fiindcă mă bucuram de o sănătate mai bună decât cea de astăzi şi nu aveam griji copleşitoare. Eram fericit, apoi fiindcă - fotograf ambulant liber şi voios - scrisesem Kyra şi credeam că am făcut o gaură în cer. În sfârşit, aveam o prietenă alsaciană1 care era hotărâtă să împartă cu mine viaţa de fotograf ambulant, ceea ce nu-i puţin lucru.

Era prin iulie, când, înarmat cu un straşnic aparat „â la minut” şi având lângă mine curajoasa mea tovarăşă, luai, mai întâi, drumul lui Bagnoles-de-l’Orne; dar şederea mea în această staţiune de varicoşi, unde cidrul este excelent şi pădurea nesfârşită, a fost de scurtă durată. Pricina n-a fost cidrul, ci pădurea. Ea îi plăcea prea mult prietenei mele. Din păcate, această chemare o stăpânea mai ales în clipele când, „fotografia” mea scoţând-o din sărite mai mult ca de obicei, îmi făcea una din acele scene adorabile care fac, la rândul lor, farmecul vieţii de boem. Atunci îi plăcea să dispară în pădure, unde îmi era cu neputinţă s-o regăsesc, chiar după câţiva kilometri de mers şi câteva ore de strigăte, de pe urma căror rămâneam răguşit trei zile. Când se lăsa noaptea, fireşte, prietena mea venea înapoi, căindu-se şi mai îndrăgostită ca niciodată, ceea ce mă îmbăta de fericire.

- Orice ar fi, mi-am spus eu după ce trecu o săptămână, trebuie să plec, să-mi văd de meserie în alte părţi, la şes, la câmp deschis, unde prietena mea să poată fi văzută de departe, când s-ar întâmpla să dea strechea într-însa.

Şi iată-ne la Pontorson, apoi la muntele Saint-Michel. Fiindcă îmi câştigam bine existenţa la Bagnoles-de-l’Orne, mă hotărâi să locuiesc chiar în Munte, cu toată scumpetea de acolo, şi să nu fac nimic timp de două zile. Vizitarăm grozăviile istorice ale ţinutului, mâncarăm omlete „â la mere Poularde” şi contemplarăm fluxurile, ziua şi noaptea . În urmă, pusei mâna pe aparat şi începui să „împuşc”pe englezii care doreau să aibă un „foto suvenir” al trecerii lor prin muntele Saint-Michel.

Prima zi, merse de minune. „Trântii” o duzină de clişee şi băgai în buzunar vreo sută de franci. A doua zi, prietena mea fu apucată de o criză de nervi. La amiază, mă părăsi brusc, lăsându-mă să mă descurc singur.

Nu mi-am făcut sânge rău deloc. După culmea muntelui, unde-mi alesesem loc să lucrez, urmăream cu privirea silueta blândei mele prietene care-şi plimba melancolia pe goliciunea nisipoasă a ţinutului.

Check Also

Legenda lui Jolde, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Ideea acestei drame istorice, nedusă până la capăt, încolţeşte în mintea lui Alecsandri la Mirceşti, …

Becri-Mustafa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Schiţa unei drame istorice în trei acte cu acest titlu se află pe fila 14r …

La Bucureşti, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

În scrierile sale dramatice de după 1862, Vasile Alecsandri critica multele păcate ale administraţiei şi …

Sânziana şi Pepelea, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

După apariţia în volum a lui Despot-Vodă, Vasile Alecsandri părăseşte Bucureştii, pe la jumătatea lui …

Les bonnets de la comtesse, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

În iarna 1863-1864, când Vasile Alecsandri atinsese vârsta de 43 de ani, faima lui de …