Gelu Negrea

Gelu Negrea este un scriitor. A văzut lumina zilei într-o noapte de iarnă a anului 1945 (19, 21 sau 23 ianuarie – lucrurile nu sunt foarte clare pentru că era cam întuneric). Sigur este că evenimentul familial s-a produs în comuna Orodel din judeţul Dolj (… A fi oltean e un talent! – Tudor Arghezi). Până la terminarea liceului (secţia reală!), a schimbat, de voie – de nevoie, şapte unităţi şcolare. Ulterior, elanul peripatetic i s-a mai atenuat: Facultatea de filologie (1969), Facultatea de regie şi teatru (1994) şi Facultatea de ziaristică (1981) curs postuniversitar – le-a absolvit pe toate …

Read More »

Panait Istrati – cronologie

1855 22 ianuarie – S-a născut Joiţa Istrate, mama scriitorului, în comuna Cazasu, plasa Vădeni, judeţul Brăila. Părinţii săi, Nedelea şi Stoica Istrate, erau ţărani. Au mai avut o fiică, Antonica, şi doi fii, Anghel şi Dumitru, care vor deveni personaje ale operei istratiene. 1884 10/22 august – S-a născut Panait Istrati, la Brăila. Asupra datei naşterii sale au existat unele neclarităţi. Intr-o autobiografie, scrisă la solicitarea lui Romain Rolland, la 22 martie 1923, cu aproape cinci luni înainte de publicarea Chirei Chiralina în revista „Europe” din 15 august 1923, Panait Istrati declara: „M-am născut la Brăila, la 23 august …

Read More »

Panait Istrati – opera literară

Cine vrea să cunoască destinul literar al lui Panait Istrati trebuie să înceapă prin a citi confesiunile sale (Trecut şi viitor, 1925; Confession pour vaincus, inclusă în volumul Vers l’autre flamme, Paris 1929) şi corespondenţa cu Romain Rolland, publicată de Alexandru Talex în 1987, în Cahiers Panait Istrati (nr. 2-4). Va înţelege ce-i cu acest prozator care spre sfârşitul vieţii (29 decembrie 1934) mărturiseşte că scrierile lui sunt, în proporţie de 90%, biografice şi autobiografice. „Il n’y a que les futilites que je modifie” – spune descoperitorului şi protectorului său francez, Romain Rolland… Precizare care trebuie primită cu oarecare rezervă …

Read More »

Pescuitorul de bureţi, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Volumul Pescuitorul de bureţi (Le pecheur d’eponges) a apărut în 1930, la Editura Rieder, în colecţia „Prozatori francezi contemporani”, cuprinzând: Pescuitorul de bureţi, Bakâr şi Între un prieten şi o tutungerie. Pescuitorul de bureţi s-a publicat prima dată în limba română, în „Adevărul literar şi artistic” din 15 iunie 1924. În limba franceză a apărut în revista „Europe” din 15 iulie 1929. Bakâr a apărut mai întâi în „Cahiers du Sud” din 1 noiembrie 1927. S-a introdus în volumul Codin şi reluată în acest volum. Între un prieten şi o tutungerie a apărut prima dată în „Les Nouvelles Litteraires” din …

Read More »

În lumea Mediteranei. Apus de soare, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

A apărut prima dată în Franţa: Mediterranee. Coucher du soleil, Paris, 1935. Versiunea românească realizată de Panait Istrati s-a publicat postum: În lumea Mediteranei. Apus de soare, Bucureşti, 1936. Volumul este alcătuit din următoarele eseuri: O serată teatrală la Damasc, Cine e autorul lui „Hamlet”?, Călugărul de la Sfântul-Munte, Pasiuni la Lacul Sărat, Moartea lui Mihai şi Chemarea apusului. Unele aprecieri negative asupra volumului au fost formulate de Vasile Damaschin în „Viaţa literară” din 15-30 decembrie 1936 şi I. Gruia în „Şantier” din ianuarie 1937. Opinii mai puţin favorabile a avut şi Alexandru Oprea, în monografia citată: „Cartea, în ansamblu, …

Read More »

Musa, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Musa fost scrisă direct în limba română, la Nisa, şi publicată în „Viaţa românească”, nr. 11 din noiembrie 1925. Nu a fost reprodusă de Panait Istrati în nici un volum. O povestire cu acelaşi titlu, dar cu conţinut diferit, a fost inclusă în volumul Mediterranee. Lever du soleil, Paris, 1934, pe care Panait Istrati nu l-a mai tradus în limba română. A fost tradus de Alexandru Talex, cu titlul În lumea Mediteranei. Răsărit de soare, Bucureşti, 1936. Panait Istrati Povestirea Musa, apărută în „Viaţa românească” din noiembrie 1925, a fost reluată de Alexandru Talex în ediţia: Panait Istrati, Viaţa lui …

Read More »

Codin, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Codine, apărută mai întâi în „La Revue Europeenne” din 1 martie – 1 mai 1924. Kir Nicolas este inclusă direct în volum. În volum a apărut în 1926, la Paris, cuprinzând trei povestiri: Une mut dans les marais, publicată prima dată în „La Nouvelle Revue Francaise” din 1 martie 1926. Panait Istrati a mai scris şi un Post-scriptum a „Une nuit dans les marais”, datat 1926, dar rămas nepublicat. A apărut postum, în revista „Europe” din 15 noiembrie 1935. Nu a fost introdus în nici un volum. Numai versiunea românească, realizată de Alexandru Talex, a fost inclusă în Addenda volumului …

Read More »

Chira Chiralina, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

După ce i-a trimis lui Romain Rolland primul său manuscris, de 406 pagini, cuprinzând povestirile Oncle Anghel, Sotir şi Kir Nicolas, Panait Istrati a avut marea satisfacţie de a-l cunoaşte personal pe scriitorul francez, la vila sa „Olga” din Villeneuve, la 25 octombrie 1922. Din îndemnul lui Romain Rolland, Panait Istrati scrie cu înfrigurare primele două părţi, Chira Chiralina şi Stavru, pe care le trimite la Villeneuve, în Elveţia, la 11 şi 22 decembrie 1922, cea de-a treia parte, Dragomir, fiind scrisă în primăvara anului 1923. În această perioadă şi până la reîntoarcerea sa în ţară, Panait Istrati a locuit …

Read More »

Biroul de plasare, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Iniţial, romanul Biroul de plasare a fost scris de Panait Istrati în limba franceză – Le Bureau de Placement –, după reîntoarcerea sa în ţară, fiind datat: „Mănăstirea Neamţ, noiembrie 1932”, unde se retrăsese ca să-şi îngrijească sănătatea. Manuscrisul a fost corectat de Jean Guehenno, eseist şi critic literar, în locul lui Jacques Robertfrance, care decedase. La 19 noiembrie 1932 Jean Guehenno îi scria lui Panait Istrati: „Mi se transmit scrisorile dumneavoastră, referitoare la Biroul de plasare, şi care mă fac să vă simpatizez şi mai mult. Dacă asta ar putea să vă fie pe plac, aş face bucuros – …

Read More »

Casa Thuringer, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Casa Thuringer, primul din ciclul Viaţa lui Adrian Zografi, a fost publicat mai întâi în „La Revue de Paris”, în patru numere consecutive, între 15 octombrie – 1 decembrie 1932. În volum a apărut în 1933, la Editura Rieder. Versiunea franceză purta dedicaţia: „în memoria lui Jacques Robertfrance, această carte, pe care a corectat-o pe patul de moarte. Omagiul târziu al unui prieten ingrat. Panait Istrati. Mănăstirea Neamţ, 23 noiembrie 1932.” Cartea se deschidea cu Prefaţă la Adrian Zograffi sau mărturisirile unui scriitor din vremea noastră, datată „Mănăstirea Neamţ, iulie 1932”, pe care o redăm în traducerea lui Alexandru …

Read More »