Gheorghe A. Cuza

Gheorghe A. Cuza (23 februarie 1896, Iaşi – 14 septembrie 1950, Aiud, judeţul Alba) – poet. Este fiul lui A.C. Cuza, publicist şi poet. Cuza urmează ciclul secundar la liceele ieşene Internat şi Naţional, luându-şi bacalaureatul în 1915. Se înscrie la Facultatea de Drept din acelaşi oraş, absolvind-o în 1918, iar doctoratul şi-l susţine în 1921. Predă la Universitatea din capitala Moldovei, fiind numit conferenţiar în 1929 şi profesor în 1931. Membru marcant al formaţiunilor politice conduse de tatăl său, e prezent în organele de presă ale acestora, mai cu seamă în „Apărarea naţională”. Este ministru al Muncii în guvernul …

Read More »

Constantin Cuza

Constantin Cuza (8 martie 1924, Iaşi – 12 iunie 1995, Braşov) – poet, prozator, dramaturg şi gazetar. Este fiul Ecaterinei şi al lui Gheorghe Păunescu. Rămas timpuriu orfan de mamă, Cuza fuge de acasă şi este adoptat de pictorul Teodor Cuza, care la scurt timp moare şi el. Elev bursier al Liceului Militar din Iaşi (1935-1943), urmează apoi Şcoala de Ofiţeri şi, în ultimele luni de război, este trimis pe front. Devine student la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde audiază cursurile profesorilor George Călinescu, Tudor Vianu şi Alexandru Rosetti. Îşi ia licenţa în specialităţile limba …

Read More »

Alexandru C. Cuza

Alexandru C. Cuza (8 noiembrie 1857, Iaşi – 4 noiembrie 1947, Iaşi) – poet şi publicist. Este fiul Smarandei (născută Coroi) şi al lui Constantin Cuza, magistrat, văr cu întâiul domnitor al Principatelor Unite. Urmează ciclul secundar la Dresda şi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în 1881. S-ar fi înscris apoi la Universitatea ieşeană, dar ar fi părăsit-o, se pare, în urma scandalului stârnit de colaborarea sa la „Contemporanul”. A făcut studii superioare în economie şi drept, încheiate cu doctorate susţinute în 1885 şi 1886 la Paris, Berlin şi Bruxelles, între timp nu încetase să dea la iveală în …

Read More »

Virgil Cuţitaru

Virgil Cuţitaru (14 iunie 1937, Schitu Duca, judeţul Iaşi) – critic şi istoric literar. Fiu al Anei (născută Bogdan) şi al lui Petru Cuţitaru, Cuţitaru urmează şcoala primară în satul natal, după care, din 1951 şi până în 1955, este elev al Şcolii Normale „ Vasile Lupu” din Iaşi. Timp de 4 ani lucrează ca învăţător. În 1959 devine student al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, pe care o va absolvi în 1964. Este angajat ca ziarist la „Flacăra Iaşului”, unde lucrează până în 1968, când preia direcţia Centrului Judeţean de îndrumare a Creaţiei Populare, …

Read More »

Ioan Cutova

Ioan Cutova (13 iulie 1919, Veria, Grecia – 17 mai 1992, Bistriţa) – poet. Fiu al Haidei şi al lui Nicolae Cutova, Cutova face şcoala primară la Veria şi Grebena, în şcoli româneşti, apoi în România, la Târgu Mureş, unde îşi încheie studiile liceale. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti în 1944. În 1945, alături de Ion Frunzetti, Mihail Cosma, Victor Torynopol şi Margareta Dorian, primeşte premiul pentru poezie al Editurii Forum. Comentând producţia lirică a acestor poeţi, Perpessicius scrie despre volumul Cerc vicios, prima carte a lui Cutova: „Peisagiului exterior, de culoare industrială şi proletariană, i …

Read More »

Iacob Cutcoveţchi

Iacob Cutcoveţchi (1 noiembrie 1907, Camenca, Transnistria – 23 martie 1971, Chişinău) – prozator. Provine dintr-o familie de ţărani. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Odessa. A deţinut funcţii politice, a fost redactor la publi­caţiile „Moldova socialistă” şi „Octombrie”. Cutcoveţchi debutează cu povestirea Foc! (1947), consacrată eveni­mentelor din cel de-al doilea război mondial, după care, pe aceeaşi temă, îi apare proza de proporţii Ion Soltâs (1950). Lucrările lui Cutcoveţchi, nu puţine, respectă docil principiile realis­mului socialist, autorul fiind dominat de ceea ce Mihai Cimpoi numeşte „proletcultismul ca forma mentis”. Opera literară Foci, Chişinău, 1947; În valea …

Read More »

George Cuşnarencu

George Cuşnarencu (27 ianuarie 1951, Dorohoi, judeţul Botoşani) – prozator. Este fiul Elvirei şi al lui Boris Cuşnarencu, funcţionar. Familia se stabileşte în Bucureşti, iar Cuşnarencu urmează aici cursurile gimnaziale şi liceale, absolvind în 1977 Facultatea de Limba şi Literatura Română, secţia română-engleză. Frecventează cenaclul universitar de proză Junimea. Funcţionează ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerţ exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” şi „Magazin”. Asupra mediului formativ al facultăţii, scriitorul a insistat în chip deosebit: „Cel mai tulburător mediu care mi-a influenţat personalitatea a fost Facultatea de Limba şi Literatura Română din Bucureşti. Aici am deprins gustul …

Read More »

Ioan Cuşa

Ioan Cuşa (19 mai 1923, Gramaticova-Vodena, Grecia – 21 mai 1981, Eygaliere, Franţa) – poet şi editor. Trăgându-se dintr-o familie de macedoromâni a cărei tradiţie a evocat-o liric în poemul, Întâmpinare pentru o istorie personală, Cuşa şi-a petrecut copilăria în comuna Casim din judeţul Caliacra, în Cadrilater, începându-şi studiile medii la liceul din Bazargic. În 1940 părinţii se stabilesc în Caraomer, lângă Negru Vodă, iar puţin după aceea îşi întemeiază o gospodărie în comuna Ferdinand (azi Mihail Kogălniceanu), din judeţul Constanţa. Cuşa urmează Liceul Comercial din Constanţa şi începe să studieze, în 1946, la Academia Comercială din Bucureşti. Părăseşte ţara …

Read More »

Leonid Curuci

Leonid Curuci (1 martie 1930, Talmaza, judeţul Tighina, Basarabia) – folclorist şi istoric literar. Este fiul Pelaghiei (născută Gonciarov) şi al lui Ilie Curuci, ţărani. Şi-a făcut studiile superioare la Institutul de învăţători din Tiraspol (1949-1951) şi la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău (1952-1954), luându-şi doctoratul în filologie în 1986. Din 1961 a fost colaborator ştiinţific la Institutul de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţă din Chişinău. Curuci a scris mai ales lucrări de teorie literară cu caracter aplicativ-didactic: Elemente de poetică (limbaj, versificaţie, specii) (1970), Busola filologului cercetător (Scurt îndrumar istorico-filo­logic) (1981) etc. …

Read More »

Doina Curticăpeanu

Doina Curticăpeanu (15 februarie 1941, Sovata, judeţul Mureş) – critic şi istoric literar. Este fiica Mariei (născută Suciu) şi a lui Alexandru Curticăpeanu, funcţionar. După şcoala primară, frecventată la Sovata, urmează liceul la Bistriţa, unde susţine examenul de bacalaureat (1958), şi apoi Facultatea de Filologie a Univer­sităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, absolvită în 1963. Devine cadru didactic la aceeaşi facultate, parcurgând treptele de la asistent la profesor în cadrul Catedrei de literatură română, comparată, teoria literaturii şi folclor. Din 1973 este doctor în filologie cu teza Valori literare în opera cronicarilor. Timp de doi ani (1991-1993), a activat la lectoratul de …

Read More »