Monthly Archives: februarie 2018

Caracterizarea personajului principal Dan din poemul „Dan, căpitan de plai”, de Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri, poet, prozator şi dramaturg, a rămas în literatura română ca deschizător de drumuri în toate genurile literare, ca înnoitor de mijloace artistice, având o importanţă deosebită în orientarea literaturii naţionale. Patriot înflăcărat, Alecsandri este un militant activ pentru Unirea Principatelor Române şi un susţinător fervent al eliberării neamului românesc de sub ocupaţia otomană, sprijinind Războiul de Independenţă. „Un om născut în ceas bun” (Ioan Slavici) şi „un noroc al istoriei noastre” (Paul Zarifopol), scriitorul a fost permanent animat de cele mai sincere sentimente de veneraţie pentru eroii neamului românesc: „… dacă împrejurările m-au făcut poet, aceasta am s-o …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Crina din drama „Patima roşie”, de Mihail Sorbul

În primăvara anului 1916, în ziua de 3 martie, a fost reprezentată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti piesa Patima roşie, de Mihail Sorbul. Spectacolul a avut un mare răsunet atât în rândul publicului, neobişnuit cu teme îndrăzneţe, cât şi în presa vremii. Critica teatrală a reacţionat în favoarea piesei, consacrându-l definitiv pe Mihail Sorbul între dramaturgii de valoare ai literaturii române. Piesa ilustrează o imagine a societăţii bucureştene de la începutul secolului al XX-lea, în care oamenii au un mod de viaţă dubios şi contradictoriu, un comportament indecent, trăiesc în condiţii de imoralitate, tară idealuri, degradarea umană mergând până …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Craiul din basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă

Ion Creangă este considerat creatorul basmului cult în literatura română, a cărui principală particularitate este aceea că marele povestitor păstrează caracterul realist al întâmplărilor, iar personajele sunt puternic umanizate şi individualizate. Spaţiul desfăşurării acţiunii este ancorat într-o realitate socială şi istorică determinată, iar faptele ilustrate izvorăsc din legile firii care guvernează omenirea. Povestea lui Harap-Alb este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creangă, fiind publicat la 1 august 1877 în revista „Convorbiri literare”, reprodus apoi de Mihai Eminescu în ziarul „Timpul”. Craiul, tatăl lui Harap-Alb, este personaj secundar, pentru că apare numai în primul episod al basmului. El este …

Read More »

Caracterizarea personajului central Costache Giurgiuveanu din romanul „Enigma Otiliei”, de George Călinescu

În 1932, George Călinescu susţinea necesitatea apariţiei – în literatura română – a unui roman de atmosferă modernă, deşi respingea teoria sincronizării obligatorii a literaturii cu filozofia şi psihologia epocii, argumentând că literatura trebuie să fie în legătură directă cu „sufletul uman”. Prin romanele lui, Călinescu depăşeşte realismul clasic, creează caractere dominate de o trăsătură definitorie, realizând tipologii – avarul, arivistul -, modernizează tehnica narativă, foloseşte detaliul în descrieri arhitecturale şi în analiza personajelor, înscriindu-se astfel în realismul secolului al XX-lea, cu trimitere certă către creaţia lui Balzac prin istoria unei moşteniri, în jurul căreia romancierul construieşte imaginea societăţii burgheze …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Constantin Brâncovanul din balada „Constantin Brâncovanul”, de Vasile Alecsandri

Literatura populară este o componentă esenţială a folclorului românesc, deoarece însumează totalitatea producţiilor înţelepciunii poporului nostru, (artistice, literare, muzicale, plastice, coregrafice, dramatice), create şi transmise prin cuvânt şi practici din generaţie în generaţie. Folclorul face parte integrantă din cultura naţională şi defineşte spiritualitatea unui popor. Creaţiile literaturii populare au fost publicate pentru prima oară de către poetul Vasile Alecsandri în culegerea Poezii poporale. Balade. (Cântice bătrâneşti) din 1852, al cărei motto a devenit celebru: „Românul e născut poet”, despre care bardul de la Mirceşti afirma că este „înzestrat de natură cu o închipuire strălucită şi cu o inimă simţitoare”. Iubitor …

Read More »

Caracterizarea comunităţii de săteni din nuvela „Dincolo de nisipuri”, de Fănuş Neagu

Fănuş Neagu s-a inspirat adesea din lumea fabuloasă a Bărăganului şi a meleagurilor natale ale Brăilei, pe care a ilustrat-o în nuvele – Cantonul părăsit şi Vară buimacă, şi romane – Îngerul a strigat, Frumoşii nebuni ai marilor oraşe şi Scaunul singurătăţii. În peisajul literaturii contemporane, Fănuş Neagu ocupă un loc aparte, deoarece proza lui îmbină realul cu miticul, scriitorul apelând la o metaforă inedită, care-l individualizează stilistic. Nuvela Dincolo de nisipuri a fost publicată în volumul Cantonul părăsit din 1964, fiind, aşa cum o numea Eugen Simion, „o naraţiune aproape fantastică, povestea, pe scurt, a unui miraj într-un cadru …

Read More »

Caracterizarea personajului Comisul Ioniţă din povestirea „Iapa lui Vodă”, de Mihail Sadoveanu

Comisul Ioniţă este personajul principal al povestirii Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu, dar este şi personajul permanent al întregului volum Hanu-Ancuţei, fiind un argument pentru unitatea acestuia, deoarece el este prezent în toate povestirile, îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare, petrecute cândva, demult pe aceste meleaguri. În povestirea Iapa lui Vodă el este personaj-narator, deoarece a participat direct la acţiunea povestită. Portretul fizic Portretul fizic este conturat direct, încă de la începutul povestirii, înfăţişarea lui sugerând asprimea firii şi destinul zbuciumat ale personajului: „om nalt, cărunt, cu faţa uscată şi adânc brăzdată”. Ioniţă are o „mustaţă tuşinată” de care …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Ciobănaşul din balada „Mioriţa”, de Vasile Alecsandri

Balada populară Mioriţa a fost culeasă de Alecu Russo de la nişte păstori din munţii Vrancei, pe când se afla în exil la Soveja şi publicată în prima culegere de Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, apărută în 1852, al cărei motto a devenit celebru: „Românul e născut poet”. Deşi balada aparţine genului epic, în structura operei se disting două mari planuri, unul narativ în cadrul căruia autorul anonim povesteşte faptele şi construieşte personajele reale sau fabuloase şi celălalt lirico-dramatic, ce se defineşte prin exprimarea gândurilor, sentimentelor şi prin atitudinea ciobănaşului în faţa morţii, într-un …

Read More »

Caracterizarea personajelor secundare Chivuţele din nuvela „Două loturi”, de I.L. Caragiale

I.L. Caragiale a rămas în literatura română ca dramaturg şi prozator remarcabil, operele artistice fiind rodul unei inteligenţe sclipitoare şi al unui spirit de observaţie ieşit din comun, conectat în permanenţă la realitatea socială. Alături de Ioan Slavici, Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice, deosebindu-se de acesta nu numai prin tematica abordată, ci mai ales prin capacitatea artistică de analiză atentă a celor mai variate şi surprinzătoare stări sufleteşti provocate de împrejurări inedite. Chivuţele (ţigănci) sunt personaje secundare, deoarece au în acţiunea nuvelei un rol bine determinat. Ele simbolizează ghinionul, acel element neprevăzut care se aşează în calea norocului, tocmai când …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Chiriţa Bârzoi din drama „Chiriţa în provinţie”, de Vasile Alecsandri

Chiriţa Bârzoi este personajul principal şi eponim (care dă numele operei) al comediei Chiriţa în provinţie, de Vasile Alecsandri, soţia lui Grigore Bârzoi şi mamă a trei copii: Aristiţa, Calipsiţa şi Guliţă. Întreaga piesă se concentrează în jurul protagonistei, o moşiereasă de la ţară, incultă şi grosolană, care doreşte să pară o aristocrată educată, cu preocupări mondene şi vorbitoare de limbă franceză. Personajul devine comic tocmai prin acest contrast între esenţă şi aparenţă, între ce este de fapt Chiriţa şi impresia pe care vrea s-o lase celorlalţi. Trăsăturile de caracter Trăsăturile de caracter ale eroinei reies, în mod indirect, din …

Read More »