Monthly Archives: aprilie 2017

Doina răstoarnă pe Rosler, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Doina răstoarnă pe Rosler, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Informaţiile istorice privitoare la vlahii din Tesalia şi la dacii lui Decebal furnizate de bizantinul Kekaumenos (secolul al XI-lea) în Strategikon au fost prelucrate de mulţi istorici de după Hasdeu (de exemplu, Dimitrie Onciul, Teoria lui Roesler, în Scrieri alese, Bucureşti, 1968; „dacii” ar fi românii nord-dunăreni, iar besii ar fi aromânii; A. Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucureşti, 1972; Marin Popescu-Spineni, România în izvoare geografice şi cartografice, Bucureşti, 1978). În toate cercetările de …

Read More »

Doina. Originea poeziei poporane la romani, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Doina. Originea poeziei poporane la romani, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din iulie-septembrie 1882. De fapt, studiul e mai vechi, încadrat în textul primei lecţii a cursului liber de filologie comparată deschis de Hasdeu la Universitate luni 14 octombrie 1874. În ediţia noastră, reproducem ambele versiuni, pentru că deosebirile dintre ele sunt importante. În cursul de filologie comparată, textul conţine în plus cuvinte, fraze, elemente de adresare, uneori pasaje întregi specifice stilului expunerii orale. Hasdeu a republicat studiul pentru că de fiecare dată a urmărit scopuri diferite: …

Read More »

Ghioc şi sglăvoc. Un dublet greco-latin în limba română, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Ghioc şi sglăvoc. Un dublet greco-latin în limba română, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din iunie 1882. Din raţiuni etimologice, am menţinut scrierea cu s în sglăvoc. Termenul dublet sau dublet etimologic e obişnuit astăzi în lingvistică cu înţelesul pe care i-l dădea şi Hasdeu. Puşcariu îl foloseşte mai ales cu privire la neologisme considerate în raport cu echivalentele vechi, ca de exemplu circ fală de ev ir (din lat. circus), subtil şi subţire (din lat. subtilis), scala (din italiană), scară (moştenit din latină) şi schelă (din …

Read More »

Din istoria limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cele zece articole din cuprinsul cărţii Din istoria limbei române, de B.P. Hasdeu, au apărut în „Columna lui Traian” din 1882. În volum au fost retipărite, cu modificări neimportante, în 1883, la Bucureşti. Pe pagina de titlu, sunt înşirate, de la I la X, articolele din cuprins. Pe contrapagină, e dat un citat din J. Grimm, pe care îl reproducem aici: „Sprachforschung der ich anhänge und von der ich / ausgehe, hat mich doch nie în der weise befriedigen können, dass ich nicht immer gern von den wörtern zu den / sachen gelangt wäre; ich wollte nicht bloss häuser, bauen, …

Read More »

Laletica sau fiziologia sonurilor, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Laletica sau fiziologia sonurilor, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 2 din februarie, nr. 3 din martie, nr. 4-5 din aprilie-mai 1882, în secţiunea Studii de ştiinţa limbei. Termenul laletică, pentru denumirea fiziologiei sunetelor, are la origine „a vorbi, a spune”, „care vorbeşte uşor, vorbăreţ”; era întrebuinţat de învăţaţii germani (germ. Laletik), de exemplu de C.L. Merkel, citat şi de Hasdeu. Termenul acesta nu s-a impus, după cum nu s-au impus nici glotică, tonică, alfabetică; fonetică şi fonologie (ultimul îi era cunoscut lui Hasdeu din studiile lui …

Read More »

Un nou punct de vedere asupra ramificaţiilor gramaticei comparative, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Un nou punct de vedere asupra ramificaţiilor gramaticei comparative, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 1 din ianuarie 1882, în secţiunea Studii de ştiinţa limbei. Cele şapte subdiviziuni ale „gioticei”: fonologia, morfologia, ideologia (= semantica), sintaxa; lexiologia (termenul s-a impus sub forma lexicologie), noematologia şi onomatologia (primele patru, după Aug. Schleicher, celelalte trei, adause de B.P. Hasdeu), discutate în acest studiu, dovedesc că marele nostru învăţat era integrat în curentul general al lingvisticii europene privind fixarea cadrelor teoretice şi metodologice ale cercetării limbii. B.P. Hasdeu Pentru lingvistica …

Read More »

Alecsandri-linguist, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Alecsandri-linguist, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din februarie 1877. Sextil Puşcariu, Limba română, II, Rostirea, 1959, crede că ,,vultur… stă în loc de vulture şi vine din lat. vulturem, iar al doilea [vultur] derivă din lat. vulturius”; acelaşi etimon pentru var. vultur e dat de Cihac; nu este exclusă nici părerea lui Hasdeu că ambele variante accentuate ar descinde din lat. vulturius, iar deplasarea pe prima silabă a accentului ar fi un fapt propriu graiului moldovenesc (comp. munt. bolnav, mold. bolnav etc.). Hasdeu tratează laolaltă fenomenul rotacismului …

Read More »

Cochii-vechi, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cochii-vechi, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată cu subtitlul Notiţă lingvistică în „Columna lui Traian” din noiembrie 1876. Episcopul Melchisedec (1832-1892), membru al Academiei Române din 1870, autor a numeroase lucrări de istorie, citate adesea de Hasdeu: Cronica Huşilor şi a Episcopiei cu asemine numire, 1869; Cronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, I-II, 1874-1875; Viaţa şi serurile lui Grigorie Ţamblac, 1884 etc. În Dicţionarul limbii române sunt date câteva citate şi informaţii privind circulaţia termenului şi în zonele Transilvaniei. În acelaşi dicţionar se reproduce etimologia dată de Hasdeu dar cu trimitere …

Read More »

Fărtat, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Fărtat, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie 1876, cu subtitlul Notiţă linguistică. Am lăsat neschimbat fonetismul fărtat, deşi se pare că astăzi circula mai frecvent varianta fârtat. Judecată se explică din lat. judicata (clas. judicatura ,,la chose jugée, jugement, opinión”, conferă Dicţionarul etomologic al limbii române, nr. 911), ca şi alb. gjykate. Fârtat există şi în aromână şi meglenoromână. B.P. Hasdeu Etimologia propusă de Hasdeu e acceptată întocmai în Dicţionarul limbii române, dar e pusă pe seama lui Schuchardt, în „Zeitschrift fur romanische Philologie”, 1876; învăţatul …

Read More »

Baudouin de Courtenay şi dialectul slavo-turanic din Italia. Cum s-au introdus elementele slavice în limba română?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Baudouin de Courtenay şi dialectul slavo-turanic din Italia. Cum s-au introdus elementele slavice în limba română?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 10 din octombrie 1876, de unde îl reproducem (şi extras, 18 pagini). Jan Ignacy Niecislaw Baudouin de Courtenay (1845-1929), lingvist rus de origine polonă (de fapt, descindea dintr-o veche familie franceză stabilită în Polonia), este creatorul aşa-numitei şcoli lingvistice de la Kazan. A fost profesor la mai multe universităţi din Rusia şi Polonia, unul dintre cei mai mari lingvişti ai vremii, creator, alături de Ferdinand …

Read More »