Monthly Archives: martie 2017

Un episod din anul 1848, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Publicat în două numere consecutive ale „Convorbirilor literare” (1872, nr. 23 din 1 februarie; nr. 24, 15 februarie), articolul Cântice de stea şi povestea vorbii de Anton Pann, de Vasile Alecsandri, a fost inclus şi în volumul Proză, 1876, cu toate exemplificările din opera lui Anton Pann. Alecsandri îl scrie în ianuarie 1872, mai precis, începând din 12 ianuarie, îndată ce isprăvise de scris prefaţa la operele lui Costache Negruzzi. Ferecat la Mirceşti de asprimea iernii, poetul nu poate pleca la Bucureşti, cum avea intenţia, şi atunci se întoarce spre tovarăşii care-i stăteau oricând la dispoziţie: cărţile din bibliotecă. Cărţile …

Read More »

Cântice de stea şi povestea vorbii de Anton Pann, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Publicat în două numere consecutive ale „Convorbirilor literare” (1872, nr. 23 din 1 februarie; nr. 24, 15 februarie), articolul Cântice de stea şi povestea vorbii de Anton Pann, de Vasile Alecsandri, a fost inclus şi în volumul Proză, 1876, cu toate exemplificările din opera lui Anton Pann. Alecsandri îl scrie în ianuarie 1872, mai precis, începând din 12 ianuarie, îndată ce isprăvise de scris prefaţa la operele lui Costache Negruzzi. Ferecat la Mirceşti de asprimea iernii, poetul nu poate pleca la Bucureşti, cum avea intenţia, şi atunci se întoarce spre tovarăşii care-i stăteau oricând la dispoziţie: cărţile din bibliotecă. Cărţile …

Read More »

Stanţe epice de dl. Aristia. Prinţul român, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Această „critică aspră”, „scrisă din îndemnul lui Ion Ghica” (conferă Gheorghe Bogdan-Duică, Vasile Alecsandri) a fost publicată prima oară în „Propăşirea” din 1844, la rubrica „Critică” (sub titlul: Stanţe epice închinate românilor de d. C.C. Aristia), fiind inclusă apoi şi în volumele Salba literară, 1857 şi Proză, 1876. „Această critică – îi scria Alecsandri mai târziu lui Ubicini – era gata să-l facă să crape de ciudă pe josnicul linguşitor al prinţului, şi nu a vrut niciodată să mi-o ierte” (Vasile Alecsandri, Scrisori. Însemnări). Când, în februarie 1845, Alecsandri se duce la Bucureşti ca să asiste la căsătoria prietenului său …

Read More »

Călătorie în Africa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Această călătorie, pe care Vasile Alecsandri i-o anunţa prietenului său Ion Ghica într-o scrisoare datată 1 august 1853, începea pe la mijlocul aceleiaşi luni şi sfârşea toamna. Relatarea ei o publică în trei etape, la mari intervale: partea I, în „România literară”, 1855, (nr. 1 din 1 ianuarie; nr. 2 din 8 ianuarie; nr. 3 din 15 ianuarie; nr. 4 din 22 ianuarie; nr. 5 din 30 ianuarie – sub titlul: Călătorii. De la Baiona la Marsilia – iar în „scara” revistei: Călătorie de la Baiona la Gibraltar – cuprinzând capitolele: I. Tovarăşul meu de drum, II. Mal-Posta, III. Tuluza, …

Read More »

Borsec, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Prima parte a scrierii Borsec, de Vasile Alecsandri, este publicată în „Propăşirea”, nr. 42 din 29 octombrie 1844. Cum „Propăşirea” este suprimată chiar după apariţia acestui număr, din cauza povestirii Toderică a lui Costache Negruzzi, considerată antireligioasă de oficialităţi, bucata va fi publicată în întregime în anul următor, în Calendarul pentru poporul românesc al lui Mihail Kogălniceanu. Ea va fi introdusă de autor şi în cuprinsul volumelor Salba literară, 1857, şi Proză, 1876. Mai târziu va apărea şi în tălmăcire germană, datorată lui Leon Schonfeld (sub titlul Borszek, în Bukarester Salon, 1883). Această „fiziologie” colectivă şi socială îi este inspirată …

Read More »

O plimbare la munţi, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

„Primblarea” întreprinsă de Vasile Alecsandri în august sau septembrie 1843, în tovărăşia lui Mihai Cuciuran (care o relatează şi el, în parte, în Peatra corbului, publicată în „Propăşirea”), a lui Alecu Russo şi a unui al treilea prieten neidentificat încă, se publică în „Propăşirea”, 1844, începând din primul ei număr, sub titlul O preumblare la munţi, fără O intrigă de bal masche şi Toader şi Mărinda. Acestea au fost publicate mai întâi separat, O intrigă… în „Propăşirea” din 30 ianuarie 1844, iar Toader şi Mărinda în Calendar pentru poporul românesc, 1844, şi apoi în „România literară”, nr. 24 din 25 …

Read More »

Românii şi poezia lor, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Studiul, scris, după cum notează Vasile Alecsandri la sfârşit, la Paris în 1848, s-a publicat pentru prima dată în revista Bucovina a lui Hurmuzachi, în 1849 (părţile I şi a II-a) şi 1850 (fragmente din partea a III-a), fiind reluat apoi în volumele Salba literară, 1857, şi Proză, 1876. Poate că nu e întru totul întemeiată afirmaţia pe care o face Bogdan-Duică: „Din Franţa, Alecsandri se întorsese (1839) cu o înţelegere deplină a însemnătăţii literaturilor populare” (Vasile Alecsandri, 1926), dacă luăm în considerare însemnarea poetului însuşi din 1842: Voyage aux montagnes. Decouverte des tresors de la poesie populaire” (conferă Marie …

Read More »

Un salon din Iaşi, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Un fragment din această scriere, povestirea intercalată în scena a IV-a, Înecarea vaporului Seceni pe Dunăre, a fost scrisă pentru proiectata revistă „România literară”, al cărei prim număr trebuia să apară în 1852. Acest plan, conturat, cu siguranţă, în timp ce poetul se afla la Paris, împreună cu Nicolae Bălcescu, era împărtăşit şi lui Ion Ghica la 27 octombrie 1851, într-o scrisoare în care Vasile Alecsandri îi cerea colaborarea: „Plec peste câteva zile în Moldova, ducând cu mine de la Paris hotărârea nezdruncinată de a întemeia o foaie ştiinţifică şi literară. Am pornit deja în căutarea articolelor şi datorită compatrioţilor …

Read More »

Iaşii în 1844, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Publicat întâi în 1845 la Iaşi (în „Calendarul pentru poporul românesc” al lui Mihail Kogălniceanu), acest tablou de moravuri, surprins cu ochi critic, este reluat apoi în Salba literară (1857), fiind inclus şi în volumul Proză, 1876. El se înscrie alături de celelalte două „fiziologii” colective şi sociale: Borsec şi Balta-Albă (conferă G.C. Nicolescu, prefaţă la volumul Vasile Alecsandri, Proză, 1966). A fost scris spre sfârşitul anului 1844, probabil cu intenţia de a fi publicat în „Propăşirea”, a cărei apariţie este însă curând suprimată (conferă nota lui G.C. Nicolescu). Vasile Alecsandri

Read More »

Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenţa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Buchetiera de la Florenţa constituie debutul lui Vasile Alecsandri în activitatea lui de scriitor în limba română. „Nu făcusem încă nici un vers românesc şi d-abia intrasem în domeniul literaturii cu o nuvelă intitulată: Buchetiera de la Florenţa” – îşi aminteşte el însuşi peste ani şi ani, evocând „cu vie mulţumire şi înduioşare” zilele petrecute cu prietenul său Costache Negruzzi „pe malul Prutului, la anul mântuirii 1840” (scrisoare către Iacob Negruzzi, datată Mirceşti, 12 aprilie 1878; conferă Vasile Alecsandri, Scrisori). „Buchetiera de la Florenţa a fost scrisă de dânsul după îndemnul meu, în cerdacul caselor lui Ienachi Kogălniceanu, astăzi a …

Read More »