Monthly Archives: martie 2017

Herşcu Boccegiul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Herşcu Boccegiul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris în 1851, cânticelul a fost interpretat pentru prima oară pe scena teatrului din Iaşi, în acelaşi an, de Matei Millo. A fost publicat în volumele: Teatru românesc. Repertoriul dramatic, 1852; Potpuri literar, 1854; Vioara teatrului românesc, 1857 (cupletele); Opere complete, 1875. Figura pitorească a evreului negustor ambulant de mărunţişuri, cu existenţa lui trudnică, strivit de concurenţa necruţătoare a marii negustorimi, este înfăţişată de Alecsandri cu simpatie şi compasiune, ca şi celelalte personaje din cadrul „galeriei de tipuri contimpurane” pe cale de dispariţie: neuitatul Barbu Lăutarul, Mama Angheluşa, Stan Covrigarul etc. …

Read More »

Mama Angheluşa, doftoroaie, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Mama Angheluşa, doftoroaie, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris în aceeaşi vreme cu Şoldan Viteazul şi Barbu Lăutarul, şi acest cânticel a fost prezentat în 1850 pe scena teatrului din Iaşi, cântat de Millo. Mama Angheluşa se înscrie în galeria figurilor pe cale de dispariţie în acea vreme, pe care Alecsandri le consemna pentru urmaşi. A fost publicat în volumele: Teatru românesc. Repertoriul dramatic, 1852; Potpuri literar, 1854; Vioara teatrului românesc, 1857 (cupletele: Iată, iată şi mătuşa, Ştiu să fac şi cu ulcica, Ştiu să sting în apă rece, Mai ştiu leacuri multe încă, Credeţi, credeţi pe mătuşa, …

Read More »

Şoldan Viteazul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Şoldan Viteazul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris în 1850, cânticelul a fost prezentat, în interpretarea lui Millo, pe scena teatrului din Iaşi, în toamna aceluiaşi an, cum ne informează următorul anunţ apărut în „Zimbrul”, nr. 43 din 27 noiembrie 1850: „Teatru Naţional Gioi în 30 no[ie]mvrie, se va reprezenta pentru al II-lea abonament […]. În ziua reprezentării, cânticelul era publicat şi în „Zimbrul”, nr. 44 din 30 noiembrie 1850. În anul următor apărea în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 7 din 15 februarie 1851, apoi în volumele: Teatru românesc. Repertoriul dramatic a d-lui Vasile Alecsandri, …

Read More »

Pânea amară a exilului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Această scrisoare către Ion Ghica a fost publicată în „Convorbiri literare”, nr. 9 din 1 decembrie 1890, după moartea lui Vasile Alecsandri, însoţită de următoarea notă a lui Iacob Negruzzi, intitulată O scrisoare inedită a lui Alecsandri către Ion Ghica: „Din corespondenţa pe care Alecsandri şi Ion Ghica o începuse împreună în revista noastră şi pe care numai cel din urmă a urmat-o regulat, Alecsandri a publicat o singură scrisoare la 1 august 1880. Este acea care istoriseşte isprăvile ţiganului Porojan. Mai târziu, la 1881, Alecsandri mi-a trimes o a doua scrisoare, neisprăvită încă, în care vorbeşte de pânea amară …

Read More »

Suvenire din viaţa mea, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Datată Mirceşti, mai 1865, nota Suvenire din viaţa mea, de Vasile Alecsandri, se află în manuscrisul nr. 822, f.1r-2v. Se publică acum pentru prima oară în întregime, după manuscris. Se pare că era răspunsul pe care Alecsandri voia să-l dea afirmaţiilor cu privire la originea familiei sale. Cu prilejul uneia dintre şederile sale în Veneţia, fusese uimit să constate că în acest oraş se aflau mai mulţi locuitori cu numele de Alecsandri şi acum, „într-un elan de imaginaţiune romantică, scrise că se trăgea dintr-un cavaler veneţian” (George Călinescu, Vasile Alecsandri). „Era o presupunere – spune şi G.C. Nicolescu în Viaţa …

Read More »

Suvenire din 1885. Lui Ion Ghica, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Însemnările Suvenire din 1885. Lui Ion Ghica, de Vasile Alecsandri se află, în două variante, în manuscrisul nr. 2.253. Prima variantă, cea consemnată pe filele 27r-36r, pare a fi o versiune hărăzită tiparului, fiind scrisă îngrijit şi rânduită în capitole. Se publică pentru prima oară în acest volum, după manuscris. Cea de a doua, consemnată pe filele 37r-39r pare a fi o variantă anterioară (cum rezultă, de altfel, şi din corespondenţa poetului); pe verso filei 39 Alecsandri se pare că voia să continue relatarea, dar nu mai notează decât: „27 noemvr. Kamieş”. Titlul acestei variante diferă de al celei dintâi: …

Read More »

Jurnalul de călătorie în Italia, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Manuscrisul francez nr. 204, o mică agendă de 59 file, a fost achiziţionat de Biblioteca Academiei Române, în anul 1956, de la nepoata Paulinei Alecsandri, Elena Ivănescu-Capşa. Însemnările încep de la ambele capete ale agendei. Jurnalul acestei călătorii începe la fila 53v-r, continuă pe fila 52r, apoi de la fila 1v-45r şi de la filele 46r-49v; filele 51r-50r, 54r-v-59r conţin diverse însemnări şi socoteli. Filele 58v-55r, aşa cum am arătat, conţin însemnarea excursiei din mai 1846. Textul jurnalului a fost publicat pentru prima dată de C.D. Papastate, în volumul Vasile Alecsandri şi Elena Negri, cu un jurnal inedit al poetului…, …

Read More »

Excursie – mai 1846, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Excursia făcută la mănăstiri în mai 1846 este consemnată în aceeaşi agendă cu jurnalul de călătorie în Italia (manuscrisul nr. 204; însemnările sunt făcute de la sfârşitul carnetului spre mijlocul lui). Textul francez şi traducerea lui în româneşte au fost publicate de Marta Anineanu în volumul Vasile Alecsandri, Scrisori. Însemnări, 1964. Excursia se înscrie între momentul demisiei poetului din postul de „şef la masa pensiilor” (29 martie 1846), demisie acceptată la 12 aprilie 1846, şi o ultimă întâlnire a tuturor prietenilor din ţară, ca de obicei, de sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena, ziua numelui lui Costache şi a Elenei Negri, …

Read More »

Însemnări de călătorie din 1845, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Însemnări de călătorie din 1845, de Vasile Alecsandri, redactate în limba franceză, se află în manuscrisul nr. 4.497, un carnet (Memoranda) de 62 de file, dăruit Bibliotecii Academiei de Paulina Alecsandri la 5 februarie 1916. Filele 3r-22r , 25r-28v şi 40r conţin relatarea călătoriei, care începe la 9 august 1845; filele 23r-24r conţin un vocabular francez-turc (cuvintele turceşti sunt scrise cu chirilice); filele 30r-31r conţin însemnări despre Turcia şi despre turci; filele 36r-38r conţin o listă cu diverse nume de persoane, pe care Alecsandri le-a cunoscut cu prilejul acestei călătorii; pe fila 44r sunt notate numai trei versuri: „Sur le …

Read More »