Monthly Archives: martie 2017

Agachi Flutur, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Agachi Flutur, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scrisă în 1863 (după datarea din manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 3.300), comedia este o localizare a vodevilului L’Avare en gants janues de Labiche şi Anicet Bourgeois (vol. VI al Teatrului complet al lui Labiche, Paris, 1882). A fost reprezentată, fără prea mult succes, la Teatrul din Bucureşti, în stagiunea următoare, 1863-1864. Pentru că nu a indicat modelul, Alecsandri a fost aspru criticat în „Contemporanul”, 1881 (conferă şi Charles Drouhet). Piesa a fost publicată în Opere complete, 1875. Vasile Alecsandri

Read More »

Rusaliile, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Rusaliile, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scris la Mirceşti, în luna octombrie 1860 (conferă scrisoarea adresată lui Ion Ghica din Mirceşti, la 26 octombrie 1860), vodevilul satirizează demagogia liberalilor, ostili reformelor democratice ale lui Al. I. Cuza, şi, în acelaşi timp, exagerările latiniste ale etimologiştilor ardeleni. Charles Drouhet identifica pentru pedantul Galuscus modelul pedanţilor lui Moliere, dar Alecsandri avea modele mai apropiate în „sapienţii” noştri, în ale căror concepţii lingvistice vedea o primejdie pentru limba noastră strămoşească (conferă şi scrisoarea din 1 noiembrie 1869 adresată lui Iacob Negruzzi). El îşi preciza încă o dată modelul şi ţinta satirei în …

Read More »

Doi morţi vii, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Doi morţi vii, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scris, probabil, la începutul anului 1851, la solicitarea lui Matei Millo, cam în aceeaşi vreme cu Crai-nou şi Kir Zuliaridi, vodevilul a fost prezentat curând după aceea, pus pe muzică de Alexandru Flechtenmacher, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, în interpretarea artiştilor: Millo (Ghiftui), Luchian (Hagi-Flutur), Neculau (Acrostihescu), Teodorini (Egor), Teodoru (Talpă-Lată), Bossie (Cârcioc), demoazela Gabriela (Tiţa), Nini (Ion lacheul) şi doamna Sterian (Ferchezanca). Piesa a rezistat vreme îndelungată, s-a reprezentat mai târziu şi la Bucureşti, iar la Cernăuţi a fost foarte bine primită. Iată ce spune A. Hurmuzachi în raportul …

Read More »

Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scrisă în acelaşi timp cu Scara mâţei, adică în primele luni ale anului 1850, îndată după întoarcerea scriitorului din exil, comedia s-a prezentat în premieră la Teatrul Naţional din Iaşi, la 9 aprilie 1850, repurtând un mare succes. În distribuţie figurau cei mai buni actori ai teatrului: Matei Millo în rolul Chiriţei, iar în celelalte, actorii Teodoru (Grigori Bârzoi), Teodorini (Pungescu), Neculau (Bondici), Luchian (Guliţă), Bonciu (Cuculeţ) şi doamna Sterian (Văduva Afin) şi „demoazelele” Chiciu (Aristiţa), Bibiri (Calipsiţa), Nini (Luluţa). Până şi rolurile secundare erau interpretate …

Read More »

Nunta ţărănească, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Nunta ţărănească, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Revenit în ţară după moartea Elenei Negri, la începutul verii 1847, Alecsandri îşi află alinarea durerii în dragostea şi compasiunea pe care i-o arată prietenii săi Costache Negruzzi, Alecu Russo, Matei Millo şi Alexandru Cantacuzino. Preocupările şi activitatea acestora pe plan politic şi cultural nu-i erau străine, astfel încât participarea scriitorului la pregătirea mişcării revoluţionare ce va izbucni în anul următor era de aşteptat. El nu va rămâne deoparte nici atunci când îi va vedea pe toţi sprijinind cu avânt patriotic activitatea teatrului din Iaşi, care simţea acut lipsa de piese naţionale. …

Read More »

Peatra din casă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Peatra din casă, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Scrisă în ianuarie 1847, la Palermo, comedia a avut, la prima ei lectură doi auditori: Elena Negri şi Nicolae Bălcescu. Aceştia l-au îndemnat pe autor s-o trimită în ţară pentru a fi reprezentată pe scenă („am compus în grabă un Vodevil întitulat Peatra din casă, cu scop de a combate tendinţa neomenească a unor părinţi de a considera pe fete ca nişte sarcini grele în familie, ca petre în casă, bune numai de a fi exilate la monăstiri. Tot cu această ocazie am atins în treacăt o chestie foarte importantă, acea …

Read More »

Rămăşagul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Rămăşagul, de Vasile Alecsandri, este un vodevil. Dramatizare a episodului O intrigă de bal masche din scrierea în proză O primblare la munţi, acest „proverb cu cântice” a fost scris, probabil, curând după publicarea episodului în proză în „Propăşirea” din 30 ianuarie 1844. Nicolae Iorga (Istoria literaturii române în sec. XIX) crede că ar putea fi o imitaţie a unei piese străine neidentificate încă (conferă Charles Drouhet). A fost prezentat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, „în beneficiul artiştilor români”, în 1845, cu o distribuţie de rangul întâi, indicată şi în ediţia din 1875: actorii Luchian (Nicu), Nicolau, apoi Teodorini …

Read More »

Harţă Răzăşul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Harţă Răzăşul, de Vasile Alecsandri, este o operetă. Scrisă probabil pe la jumătatea anului 1865, la Mirceşti, opereta comică Harţă Răzăşul făcea parte din grupul de piese pe care scriitorul le trimitea în toamna aceluiaşi an lui Millo, la Bucureşti, pentru stagiunea dramatică 1865-1866 (Ginerile lui Hagi-Petcu, Concina, Harţă Răzăşul, Kera Nastasia Covrigarul – conferă scris, din Mirceşti, 30 octombrie 1865, către Pantazi Ghica, în Vasile Alecsandri, Corespondenţă). Piesa era amintită, ca fiind scrisă în iarna 1865-1866, şi în scrisoarea adresată de Alecsandri lui Alexandru Hurmuzachi la 20 martie 1866 (conferă Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori). Vasile Alecsandri A …

Read More »

Scara mâţei, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Scara mâţei, de Vasile Alecsandri, este o operetă. „După o pribegire de doi ani prin staturile Europei (termin de pas-port), în urma răscoalei noastre din 28 martie 1848”, Alecsandri se întorcea în ţară la sfârşitul lunii decembrie 1849. Solicitat de Matei Millo, care conducea atunci teatrul românesc din Iaşi, Alecsandri e gata să contribuie la înjghebarea unui repertoriu dramatic naţional şi chiar în primele luni ale anului 1850 scrie două piese: opereta într-un act Scara miţei, pusă pe muzică de Alexandru Flechtenmacher şi reprezentată în premieră pe scena Teatrului Naţional din Iaşi la 2 aprilie, şi „comedia cu cântice” în …

Read More »

Pâcală şi Tândală, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Pâcală şi Tândală, de Vasile Alecsandri, este o scenetă. Sceneta Pâcală şi Tândală a fost scrisă prin martie 1856, în atmosfera generală de entuziasm patriotic în care se pregătea Unirea. Acest „dialog politic” – cum l-a numit autorul – avea drept scop combaterea propagandei antiunioniste. Efectul mobilizator al scenetei este sesizat însă de căimăcămia ostilă Unirii, care interzice interpretarea ei, ca şi cântarea Horei Unirii. Premiera a avut loc pe scena Teatrului Naţional din Iaşi în stagiunea următoare, 1857-1858, când situaţia politică se schimbase în favoarea luptei pentru Unire. „Acum, când lucrurile şi-au schimbat faţa şi când Unirea este sigură …

Read More »