Monthly Archives: ianuarie 2017

Direttissimo, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Direttissimo, de Panait Istrati, este o povestire a cărei primă ediţie a apărut în volumul Mes Departs, Paris, 1928. A fost tradusă de Alexandru Talex şi inclusă în volumul La stăpân, Bucureşti, 1940. Panait Istrati Dramatismul episodului evocat a fost relevat de Gabriel Dimisianu, în articolul Fâşii de viaţă, publicat în „Caiete critice”, nr. 3-4 din 1985: „Experienţa omului singur, agăţat, în mijlocul învolburărilor vieţii, de un pai, a omului lansat, de bunăvoie sau nu, în aventura supremă a supravieţuirii, o întâlnim mereu evocată în scrierile lui Panait Istrati, în Biroul de plasare, în Pescuitorul de bureţi, dar cu o …

Read More »

Neranţula, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Cu titlul ortografiat Nerrantsoula, a apărut, mai întâi, în revista „Europe” din 15 februarie – 15 aprilie 1927. În acelaşi an, cu titlul Le Refrain de la fosse (Nerrantsoula) a fost publicată la Editura Grasset, însoţită de o prefaţă semnată de Apostolis Monastirioty. Panait Istrati a fost însă nemulţumit că editura i-a impus să schimbe titlul, introducând la începutul cărţii un Avertisment: „Titlul acestui roman este Neranţula şi doresc să fie restabilit într-o zi, în ediţia definitivă. Refrenul şanţului a trebuit să-l născocesc, în pripă; el nu este un titlu ales de mine. Mi-a fost impus cu motivaţia sinceră că …

Read More »

Mihail, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Cu titlul ortografiat Mikhail, a apărut în 1927. În traducerea lui Alexandru Talex a fost publicată la Editura „Cartea Românească”, în 1939. În studiul publicat în „Revista Fundaţiilor Regale”, din iunie 1942, Perpessicius scria: „Panait Istrati a voit să facă în Mihail elogiul prieteniei, al conjuncţiunii sufleteşti, ce i se părea cu putinţă, la vârsta aceea, a adolescenţei, dar dovedită cu timpul, şi din nefericire, iluzorie. Căci penultima sa carte adaogă amărăciunile îndurate, cu seninătate altminteri, pe Mediterana şi dezamăgirile unui Mihail, cu totul schimbat şi înstrăinat de sufletul lui. Pornită din atât de nobile sentimente, Mihail păcătuieşte tocmai prin …

Read More »

Haiducii. Domniţa din Snagov, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Singura povestire din ciclul Les Haidoucs, pe care Panait Istrati a publicat-o în revista „Europe” din 15 aprilie 1925, a fost Spilca, le moine. Primul volum Les Haidoucs. Presentation des Haidoucs a apărut în 1925, la Editura Rieder. Cel de al doilea, Les Haidoucs. Domnitza de Snagov a fost publicat în 1926, la aceeaşi editură. O primă traducere în limba română, cu titlul Din povestirile lui Adrian Zografi: Haiducii, a fost făcută de I. Neagu-Negulescu, în 1930, la Editura „Cugetarea”. Domniţa din Snagov a fost tradusă de Alexandru Talex în 1937, la Editura „Cartea Românească”. Citind primul volum al ciclului, …

Read More »

Gheorghe A. Cuza

Gheorghe A. Cuza (23 februarie 1896, Iaşi – 14 septembrie 1950, Aiud, judeţul Alba) – poet. Este fiul lui A.C. Cuza, publicist şi poet. Cuza urmează ciclul secundar la liceele ieşene Internat şi Naţional, luându-şi bacalaureatul în 1915. Se înscrie la Facultatea de Drept din acelaşi oraş, absolvind-o în 1918, iar doctoratul şi-l susţine în 1921. Predă la Universitatea din capitala Moldovei, fiind numit conferenţiar în 1929 şi profesor în 1931. Membru marcant al formaţiunilor politice conduse de tatăl său, e prezent în organele de presă ale acestora, mai cu seamă în „Apărarea naţională”. Este ministru al Muncii în guvernul …

Read More »

Constantin Cuza

Constantin Cuza (8 martie 1924, Iaşi – 12 iunie 1995, Braşov) – poet, prozator, dramaturg şi gazetar. Este fiul Ecaterinei şi al lui Gheorghe Păunescu. Rămas timpuriu orfan de mamă, Cuza fuge de acasă şi este adoptat de pictorul Teodor Cuza, care la scurt timp moare şi el. Elev bursier al Liceului Militar din Iaşi (1935-1943), urmează apoi Şcoala de Ofiţeri şi, în ultimele luni de război, este trimis pe front. Devine student la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde audiază cursurile profesorilor George Călinescu, Tudor Vianu şi Alexandru Rosetti. Îşi ia licenţa în specialităţile limba …

Read More »

Alexandru C. Cuza

Alexandru C. Cuza (8 noiembrie 1857, Iaşi – 4 noiembrie 1947, Iaşi) – poet şi publicist. Este fiul Smarandei (născută Coroi) şi al lui Constantin Cuza, magistrat, văr cu întâiul domnitor al Principatelor Unite. Urmează ciclul secundar la Dresda şi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în 1881. S-ar fi înscris apoi la Universitatea ieşeană, dar ar fi părăsit-o, se pare, în urma scandalului stârnit de colaborarea sa la „Contemporanul”. A făcut studii superioare în economie şi drept, încheiate cu doctorate susţinute în 1885 şi 1886 la Paris, Berlin şi Bruxelles, între timp nu încetase să dea la iveală în …

Read More »

Virgil Cuţitaru

Virgil Cuţitaru (14 iunie 1937, Schitu Duca, judeţul Iaşi) – critic şi istoric literar. Fiu al Anei (născută Bogdan) şi al lui Petru Cuţitaru, Cuţitaru urmează şcoala primară în satul natal, după care, din 1951 şi până în 1955, este elev al Şcolii Normale „ Vasile Lupu” din Iaşi. Timp de 4 ani lucrează ca învăţător. În 1959 devine student al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, pe care o va absolvi în 1964. Este angajat ca ziarist la „Flacăra Iaşului”, unde lucrează până în 1968, când preia direcţia Centrului Judeţean de îndrumare a Creaţiei Populare, …

Read More »

Ioan Cutova

Ioan Cutova (13 iulie 1919, Veria, Grecia – 17 mai 1992, Bistriţa) – poet. Fiu al Haidei şi al lui Nicolae Cutova, Cutova face şcoala primară la Veria şi Grebena, în şcoli româneşti, apoi în România, la Târgu Mureş, unde îşi încheie studiile liceale. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti în 1944. În 1945, alături de Ion Frunzetti, Mihail Cosma, Victor Torynopol şi Margareta Dorian, primeşte premiul pentru poezie al Editurii Forum. Comentând producţia lirică a acestor poeţi, Perpessicius scrie despre volumul Cerc vicios, prima carte a lui Cutova: „Peisagiului exterior, de culoare industrială şi proletariană, i …

Read More »

Iacob Cutcoveţchi

Iacob Cutcoveţchi (1 noiembrie 1907, Camenca, Transnistria – 23 martie 1971, Chişinău) – prozator. Provine dintr-o familie de ţărani. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Odessa. A deţinut funcţii politice, a fost redactor la publi­caţiile „Moldova socialistă” şi „Octombrie”. Cutcoveţchi debutează cu povestirea Foc! (1947), consacrată eveni­mentelor din cel de-al doilea război mondial, după care, pe aceeaşi temă, îi apare proza de proporţii Ion Soltâs (1950). Lucrările lui Cutcoveţchi, nu puţine, respectă docil principiile realis­mului socialist, autorul fiind dominat de ceea ce Mihai Cimpoi numeşte „proletcultismul ca forma mentis”. Opera literară Foci, Chişinău, 1947; În valea …

Read More »