Monthly Archives: noiembrie 2016

Riga Crypto şi lapona Enigel, de Ion Barbu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Riga Crypto şi lapona Enigel, de Ion Barbu, face parte din ciclul Uvedenrode, ce aparţine volumului Joc secund (1930) şi are valoare de simbol pentru creaţia poetică ulterioară. Subintitulată de autor „Baladă”, poemul este un cântec bătrânesc de nuntă, o alegorie simbolică, în care personajele sunt măşti lirice purtătoare de idei. Discursul epic al poeziei este, ca şi în Luceafărul eminescian, străbătut de elemente dramatice îmbinate cu cele lirice, compunând o poveste stranie de dragoste cu aspect de cântec medieval, spus de un menestrel (trubadur, poet şi muzicant ambulant din Evul Mediu, cântăreţ popular) „la spartul nunţii, în cămară”. …

Read More »

Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon, a fost publicat mai întâi sub formă de foileton în „Revista română”, iar în volum a apărut în 1863, an ce poate fi considerat şi data de naştere a romanului românesc. Creaţia lui Filimon este precedată de mai multe încercări narative, cele mai multe nerealizate sub raport literar: Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu (1855), Manoil (1855) şi Elena (1862) de Dimitrie Bolintineanu. Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă, subintitulat de autor „romanţ original”, este considerat primul roman românesc, deşi există mai multe stângăcii în epica operei şi …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară poem eroic Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, a fost începută încă din anii 1872-1873 şi a avut mai multe variante de creaţie până la forma definitivă, care a fost publicată abia în mai 1881. Poemul este, aşadar, rodul unei îndelungi perioade de elaborare şi se înscrie în seria celor cinci Scrisori, care au ca temă condiţia omului de geniu în raport cu timpul şi societatea meschină, incapabilă să aprecieze valorile spirituale. Dacă în Scrisoarea I şi Scrisoarea II geniul este întruchipat de savant, respectiv de artist, în Scrisoarea III geniul este omul politic, …

Read More »

Lostriţa, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Povestirea Lostriţa, de Vasile Voiculescu, face parte din volumul Iubire magică, apărut postum (1970), aşadar se încadrează în proza contemporană. Este o povestire fantastică, deoarece îmbină planul real cu cel fabulos şi este o povestire în ramă, întrucât întreaga acţiune se subordonează legendei despre tânărul Aliman şi lostriţa fermecată, pe care pescarii de pe malul Bistriţei o povestesc de generaţii, îmbogăţind-o an de an cu noi „adausuri şi scornituri”, după închipuirile oamenilor ce erau mereu avizi de „întâmplări de dincolo de fire”. Naratorul omniscient şi naraţiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativă a povestirii. Timpul narativ este cronologic, situându-se …

Read More »

Testament, de Tudor Arghezi (comentariu literar, rezumat literar)

Tudor Arghezi, pe numele adevărat Ion N. Theodorescu, este un vârf al modernismului interbelic, prin temperamentul artistic de substanţă, prin forţa de expresie şi estetica novatoare, opera lui constituind nu numai o revoluţie literară formală, ci o izbitoare luptă a eului cu lumea, o pendulare „între păcat şi înălţare, între materie şi spirit”. (Pompiliu Constantinescu) Poezia Testament, situată în fruntea volumului de debut Cuvinte potrivite (1927), reflectă lirismul subiectiv şi constituie, poate, cea mai cunoscută şi elocventă artă poetică din lirica românească. Alte poezii programatice argheziene sunt Portret, Rugă deseară, Ia aminte, Flori de mucigai, Poetica etc. În spirit modern, …

Read More »

Meşterul Manole, de Lucian Blaga (comentariu literar, rezumat literar)

Drama Meşterul Manole, de Lucian Blaga, a apărut la Sibiu în 1927, iar la 6 aprilie 1929 are loc premiera piesei la Teatrul Naţional din Bucureşti, apoi la Berna (Elveţia) şi la Lwow (Polonia), înscriindu-se în literatura modernă interbelică. Drama lui Lucian Blaga se inspiră, ca atâtea alte creaţii literare, din mitul popular al jertfei pentru creaţie, pe care însă scriitorul-filozof îl intelectualizează, adâncindu-l în înţelesurile lui cele mai profunde, cu instrumentele teatrului modern, ale curentului literar numit expresionism. Blaga îi dedică piesă filologului ardelean Sextil Puşcariu, „iubitorului de ştiinţă şi legendă”. Expresionismul este un curent artistic apărut în Germania …

Read More »

Cartea nunţii, de George Călinescu (comentariu literar, rezumat literar)

George Călinescu este o personalitate plurivalentă a culturii române, remarcându-se ca prozator, poet, critic şi istoric literar. Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941) este o lucrarea monumentală, unică nu numai pentru opera sa, ci pentru întreaga literatură română, o creaţie „de geniu, care nu apare decât o dată pe secol şi poate că o singură dată într-o cultură”. (Alexandru Piru) Prin apariţia primului său roman, Cartea nunţii, în 1933, George Călinescu a anulat ideea lansată de Titu Maiorescu (1886) că un critic literar este incapabil să scrie proză de ficţiune, domeniu pe care el l-a abordat, …

Read More »

Act veneţian, de Camil Petrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Camil Petrescu este un autor analitic atât în roman, cât şi în teatru, construind personaje frământate de idealuri ce rămân la stadiul de teorie, trăind în lumea ideilor pure, imposibil de aplicat în realitatea concretă. Concepţia lui Camil Petrescu despre drama umană evidenţiază ideea că „o dramă nu poate fi întemeiată pe indivizi de serie, ci axată pe personalităţi puternice, a căror vedere îmbrăţişează zone pline de contraziceri”, că personajele nu sunt caractere, ci cazuri de conştiinţă, personalităţi plenare, singurele care pot trăi existenţa ca paradox: „Câtă conştiinţă atâta pasiune, deci atâta dramă”. Piesa Act veneţian a avut, iniţial, un …

Read More »

Mara, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Mara, de Ioan Slavici, a fost publicat în 1894, în revista „Vatra”, iar în volum a apărut abia în 1906, fiind considerat „cel mai bun roman al nostru, înainte de Ion” (Şerban Cioculescu) şi „aproape o capodoperă”, (George Călinescu), deoarece destinul eroilor şi mediul social sunt evocate cu o remarcabilă artă a detaliului şi cu o mare forţă de construire a ansamblului. Ca orice roman, Mara este o specie a genului epic, în proză, de mare întindere, cu acţiune complexă, desfăşurată pe mai multe planuri narative organizate prin alternanţă sau înlănţuire, cu o intrigă amplă şi complicată. Personajele numeroase, …

Read More »

Ţiganiada, de Ion Budai-Deleanu (comentariu literar, rezumat literar)

Ion Budai-Deleanu a fost istoric, filolog, poet şi unul dintre corifeii Şcolii Ardelene, socotit de unii exegeţi drept primul mare scriitor român. El deţine un loc însemnat în literatura română şi prin faptul că este autorul singurei epopei finalizate până la apariţia operei „Levantul” (1990), scrisă de Mircea Cărtărescu. „Pus-am temeiul culturii” – afirma Budai-Deleanu în Prefaţia la Lexiconul românesc-nemţesc, cărturarul având convingerea că este un întemeietor de cultură atât ca autor al poemului neterminat Trei viteji, cât mai ales al Ţiganiadei, pe care o numeşte „product nou şi original”. De altfel, epopeea constituie nu numai un punct de pornire …

Read More »