Monthly Archives: noiembrie 2016

Mioriţa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Povestire pe momentele subiectului, motivele populare, caracterizarea personajelor Balada Mioriţa a fost culeasă de Alecu Russo de la nişte păstori din munţii Vrancei, pe când se afla în exil la Soveja şi publicată în prima culegere de Poezii poporale. Balade. (Cântece bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, antologie apărută în 1852. Mioriţa este o baladă populară şi aparţine genului epic, în care, însă, se îmbină armonios elemente lirice, epice şi dramatice. În structura baladei se disting două mari planuri, unul epic în cadrul căruia autorul anonim narează faptele şi construieşte personajele reale sau fabuloase şi celălalt lirico-dramatic, ce se …

Read More »

Popa Tanda, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Nuvelele lui Ioan Slavici sunt realiste, deoarece autorul a observat îndeaproape viaţa ţăranilor ardeleni din ţinuturile natale şi fiind impresionat, ilustrează în operă traiul sărăcăcios al acestora. Nuvelele realiste prezintă, aşadar, fapte verosimile. Întreaga creaţie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral, pentru chibzuinţă şi înţelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni şi, mai ales, pentru păstrarea măsurii în toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sancţionată de autor. Ioan Slavici construieşte o operă literară bazată pe cunoaşterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, concepţia literară fiind un argument pentru cumpătare şi păstrarea măsurii …

Read More »

Câinele şi căţelul, de Grigore Alexandrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară fabulă Fabula este o specie literară epică, reprezentată cu succes în literatura universală de Esop, La Fontaine şi Krîlov, iar în literatura română de Grigore Alexandrescu, Alexandru Donici, Anton Pann, George Topârceanu şi Tudor Arghezi. Grigore Alexandrescu, unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea, a rămas în conştiinţa posterităţii prin fabulele sale. Fabula este specia genului epic, ce conţine o scurtă povestire alegorică, în versuri sau în proză, în care sunt satirizate defecte omeneşti, cu scopul de a le îndrepta. Personajele fabulei sunt animale, plante sau …

Read More »

Moara lui Călifar, de Gala Galaction (comentariu literar, rezumat literar)

Gala Galaction, pe numele adevărat Grigore Pişculescu, a fost preot şi poate tocmai de aceea întreaga sa operă promovează spiritul iubirii de oameni, filantropiei şi toleranţei. Povestirile sale ies, adesea, din lumea reală şi alunecă discret într-o atmosferă de vis şi legendă, conturând un fantastic ce combină simbolurile mitologice cu întâmplări realiste. Povestirea Moara lui Călifar, publicată în 1903, este prima proză remarcabilă a lui Gala Galaction şi are ca temă pactul omului cu diavolul, un celebru mit universal, realizat ca o admirabilă istorisire romantică. Semnul participării la un epos misterios este cuprins în incipit, care explică o semnificaţie a …

Read More »

Rugăciune, de Octavian Goga (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia lui Octavian Goga se naşte în inima îndurerată a poetului pentru soarta poporului său asuprit dintr-o imensă nelinişte a suferinţei, din lacrimi şi răzvrătiri împotriva nedreptăţilor sociale şi naţionale, mesianismul său manifestându-se în sensul încrederii poetului în forţa sa de a îndrepta soarta dureroasă a neamului românesc, de a contribui la eliberarea socială şi naţională, la izbăvirea poporului de amar şi suferinţă: „Eu am văzut în ţăran un om chinuit al pământului; n-am putut să-l văd în acea atmosferă în care l-a văzut Alecsandri în pastelurile sale şi nici n-am putut să-l văd încadrat în acea lumină de veselie …

Read More »

Dincolo de nisipuri, de Fănuş Neagu (comentariu literar, rezumat literar)

Fănuş Neagu s-a inspirat adesea din lumea fabuloasă a Bărăganului şi a meleagurilor natale ale Brăilei, pe care a ilustrat-o în nuvele – Cantonul părăsit, Vară buimacă şi romane – Îngerul a strigat, Frumoşii nebuni ai marilor oraşe şi Scaunul singurătăţii. În peisajul literaturii contemporane, Fănuş Neagu ocupă un loc aparte, deoarece în proza lui realul se îmbină cu miticul, scriitorul apelând la o metaforă cu totul aparte, care-l individualizează stilistic. Nuvela Dincolo de nisipuri a fost publicată în volumul Cantonul părăsit din 1964, fiind, aşa cum o numea Eugen Simion, „o naraţiune aproape fantastică., povestea, pe scurt, a unui …

Read More »

Călin (file din poveste), de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară poem Mihai Eminescu a iubit cu patimă folclorul românesc, dragostea lui pentru literatura populară fiind evidentă în toată creaţia sa artistică. Simţirea românească a poeziei eminesciene a fost relevată şi de exegetul Rosa Del Conte, care afirma: „cuvântul liric în care se transfigurează lumea lui este scos din izvoarele tradiţiei autohtone”. (Eminescu sau despre Absolut – 1962). De altfel, Eminescu însuşi se autodefineşte ca având rădăcinile adânc înfipte în spiritualitatea românească, mărturisind pe marginea unui manuscris: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar”. …

Read More »

Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir (comentariu literar, rezumat literar)

Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir, este o proză savantă, deoarece informaţiile despre aşezarea, graniţele, flora, fauna, religia, politica şi locuitorii Moldovei sunt descrise într-un limbaj literar, iar moldovenii sunt conturaţi prin adevărate portrete literare. Descrierea Moldovei, cu titlul original Descriptio Moldaviae, este prima lucrare monografică a Moldovei, scrisă în limba latină în 1716, pe când Dimitrie Cantemir se afla exilat în Rusia, la moşia Dimitrovka şi a fost tradusă în româneşte abia în 1825. Lucrarea s-a impus prin acurateţea metodei folosite, vastitatea informaţiei şi concepţia modernă monografică, referitoare la cadrul geografic, istoric, social, cultural şi etnografic al Moldovei. Mai mult …

Read More »

Malul Siretului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Pastelul este creaţia lirică în versuri, în care este descris un tablou de natură, realizat prin îmbinarea planurilor uman-terestru şi universal-cosmic. Poetul (eul liric) îşi exprimă în mod direct stările, emoţiile, sentimentele trăite în faţa peisajului zugrăvit. Ca mijloace artistice, pastelul îmbină imaginile vizuale cu imaginile auditive, motorii, cromatice, olfactive etc., un rol important avându-l procedeele artistice, figurile de stil şi coloristica elementelor ce compun tabloul respectiv. Cuvântul „pastel” este împrumutat din pictură şi defineşte un tablou creat printr-o tehnică specială de folosire a culorilor aplicate discret, imaginile fiind estompate, fără tuşe groase, emanând delicateţe şi gingăşie. Vasile Alecsandri se …

Read More »

Răzvan şi Vidra, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Declarându-se discipol al lui Sofocle şi William Shakespeare, B.P. Hasdeu rămâne convins că „trecutul unui popor poate să învie numai într-o dramă istorică”, aşa că scrie piesa Răzvan şi Vidra, prima dramă istorică de factură romantică, în versuri, într-o viziune paşoptistă asupra trecutului, în spiritul ideilor de la „Dacia literară”. Piesa fost reprezentată în 1867 la Bucureşti, de către trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiraţie Sursele de inspiraţie ale dramei romantice Răzvan şi Vidra se află în Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Miron Costin, în studiul lui Nicolae Bălcescu, Răzvan-Vodă, precum şi în folclorul românesc sau în operele culte …

Read More »