Monthly Archives: noiembrie 2016

Echerul, de Marin Sorescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Echerul, de Marin Sorescu, face parte din volumul Tuşiţi, publicat în 1970 şi constituie o artă poetică ilustrativă pentru concepţia despre lumea superficială şi limitată, realizată sub formă de lirism obiectiv, cu ironia fermecătoare specifică scrierilor lui. Deşi în plină perioadă a neomodernismului, poezia păstrează fondul tradiţional al liricii, învelit într-o formă limpede şi încântătoare, în care versul este „scuturat de toate, podoabele” şi „descreţeşte fruntea” (Eugen Simion). Imaginarul poetic Imaginarul poetic transfigurează realitatea concretă într-o viziune artistului Marin Sorescu, a cărui interpretare implică reflectarea sensibilă în poezie, prin funcţia expresivă şi estetică a cuvântului şi sunetelor. Poet neosmodernist, …

Read More »

F, de D.R. Popescu (comentariu literar, rezumat literar)

Structura compoziţională Romanul F, de D.R. Popescu, a apărut în 1969 şi este structurat în trei cărţi sau, cum afirma Eugen Simion, alcătuit din „trei nuvele”, fiecare dintre ele având câte un titlu ce încadrează această naraţiune în proza modernă prin relativismul adevărurilor şi prin „istoriile sale, debitate repede, într-un stil colorat şi împleticit”. Cele trei părţi ale romanului, Ninge la Ierusalim, Boul şi vaca şi Cele şapte ferestre ale labirintului sunt diferite ca subiect, având în comun numai locul unde se desfăşoară naraţiunile şi un personaj, Tică, martor permanent al „istoriilor” care se referă la întâmplări şi personaje nefireşti, …

Read More »

Deşteaptă-te, române!, de Andrei Mureşanu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară imn Andrei Mureşanu este un poet paşoptist din Ardeal, care a creat poezia Un răsunet, devenită imnul revoluţiei de la 1848. Poezia a apărut, alături de Proclamaţia de la Islaz într-una dintre primele reviste culturale ale românilor, intitulată sugestiv „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, în numărul din 21 iunie 1848. Titlul poeziei a fost schimbat ulterior, preluând o parte din primul vers, în Deşteaptă-te, române şi a fost cântat pe o muzică a lui Anton Pann la manifestarea Marii Uniri de pe Câmpia Libertăţii din Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. După …

Read More »

Sobieski şi românii, de Costache Negruzzi (comentariu literar, rezumat literar)

Miracolul supravieţuirii noastre pe acest pământ, unde istoria a plătit în permanenţă tribut amplasării geografice, se datorează patriotismului înaintaşilor care au pus mai presus de viaţa lor datoria faţă de ţară, apărând fiecare petic de pământ de-a lungul secolelor. Un exemplu de acest fel este Cetatea Neamţului, care n-a putut fi cucerită niciodată. În jurul acesteia se petrece acţiunea nuvelei Sobieski şi românii, de Costache Negruzzi, scriitor paşoptist, în opera căruia tema istorică a ocupat un loc de seamă, după cum scria şi Eminescu în poezia Epigonii: „Iar Negruzzi şterge colbul de pe cronice bătrâne, / Căci pe mucedele pagini …

Read More »

Paradis în destrămare, de Lucian Blaga (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Paradis în destrămare, de Lucian Blaga, este inclusă în volumul Lauda somnului, apărut în 1929 şi valorifică mitul biblic, conform căruia Dumnezeu a pus heruvimii cu săbii de foc să păzească pomul vieţii de cei care ar fi tentaţi să culeagă fructul păcatului: „Şi izgonind pe Adam, l-a aşezat în preajma raiului celui din Eden şi a pus heruvimi şi sabie de flăcări vâlvâitoare să păzească drumul spre pomul vieţii” (Facerea, 3, 24). Tema poeziei Tema poeziei Paradis în destrămare o constituie viziunea apocaliptică a universului aflat în pericolul de a pieri, din cauza lumii care şi-a pierdut sacralitatea. …

Read More »

Jocul ielelor, de Camil Petrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamentează principiul-sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii române cu literatura europeană (europenizarea literaturii române), prin aducerea unor noi principii estetice (autenticitatea, substanţialitatea, relativismul) şi prin crearea personajului intelectual lucid şi analitic, în opoziţie evidentă cu ideile sămănătoriste ale vremii, care promovau „o duzină de eroi plângăreţi”. Camil Petrescu opinează că literatura trebuie să ilustreze „probleme de conştiinţă”, pentru care este neapărată nevoie de un mediu social în cadrul căruia acestea să se poată manifesta. Camil Petrescu propune o creaţie literară autentică, bazată pe experienţa trăită a autorului …

Read More »

Flori de mucigai, de Tudor Arghezi (comentariu literar, rezumat literar)

Volumul de povestiri intitulat sugestiv Poarta neagră din 1930 ilustrează tragica experienţă de viaţă a lui Tudor Arghezi care a petrecut o scurtă perioadă de detenţie în închisoarea de la Văcăreşti, în perioada 1918-1919, din motive politice. Volumul de poezii Flori de mucigai, apărut în 1931 reeditează aceeaşi experienţă de viaţă în variantă lirică, în care lumea interlopă a hoţilor, delincvenţilor este privită cu înţelegere şi omenie de poet. Titlurile poeziilor care compun acest volum sunt deosebit de sugestive (Galere, Ion Ion, Tinca, Ucigă-l toaca, Fătălăul, Morţii etc.) pentru lumea aceasta periferică, faţă de care Arghezi are compasiune, considerând că …

Read More »

Caii la fereastră, de Matei Vişniec (comentariu literar, rezumat literar)

În piesa într-un act Caii la fereastră, Matei Vişniec aduce în atenţie tema războiului care distruge omul atât din punct de vedere psihic, cât şi fizic, nejustificat şi nemotivat. Războiul nu selectează victimele, el ucide fără să aleagă: „nu sunt identificaţi drepţii sau nedrepţii, ci doar oameni care pier dintr-un motiv ignorat” (Valentin Silvestru). Personajele au nume generice: Mesagerul, Mama, Fiul, Fiica, Tatăl, Soţia, Soţul. Deoarece eroii nu sunt personalizaţi, nu au o identitate caracterială, autorul precizează într-o notă că cele trei personaje feminine (Mama, Fiica, Soţia) pot fi interpretate de aceeaşi actriţă, iar cele masculine (Fiul, Tatăl, Soţul) de …

Read More »

În grădina Ghetsemani, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poet autentic religios, Vasile Voiculescu a publicat peste 100 de poezii în revista „Gândirea”, rămânându-i loial o lungă perioadă, din 1927 până la ultimul număr din 1944. Manifestările unei conştiinţe adâncite în meditaţia creştină particularizează imaginarul poetic transfigurând motivele şi istoriile biblice prin funcţia expresivă şi estetică a cuvintelor şi simbolurilor religioase. Credinţa ortodoxă, bine înrădăcinată în sufletul poetului prin educaţia primită de la părinţi şi prin structura sa spirituală (a fost medic) a cărei dominantă este iubirea de oameni, îl situează pe Vasile Voiculescu în tradiţionalism, mai ales că el versifică episoadele biblice fără să tălmăcească învăţăturile creştine ori …

Read More »

Cântăreaţa cheală, de Eugen Ionescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ca manifestare literară, teatrul absurd a apărut după cel de al doilea război mondial, în Franţa, având ca iniţiatori pe Eugen Ionescu – Cântăreaţa cheală (1950) şi pe Samuel Beckett – Aşteptându-l pe Godot (1953). Cuvântul absurd denumeşte o idee contrară gândirii logice, a bunului-simţ sau care nesocoteşte legile naturii şi ale societăţii. Piesele de teatru înscrise în literatura absurdului ilustrează situaţii şi personaje nefireşti, neverosimile, conturate împotriva legilor firii şi a gândirii logice, utilizând formule şocante de expresie. Subiectul Subiectul acestor piese este diminuat, accentul mutându-se pe răul înrădăcinat în structura interioară a omului, indiferent de epoca istorică, de …

Read More »